Pe piaţa de capital a Moldovei a devenit funcţional Sistemul multilateral de tranzacţionare al Bursei de Valori a Moldovei

– Dle Dodu, ce este MTF?

– MTF este un concept nou pentru piaţa din Republica Moldova, aprobat de Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11 iulie 2012, care a început să funcţio­neze la capacitate maximă de la 15 martie 2015. În conformitate cu definiţia dată de Lege, MTF este un “sistem multilateral, exploatat de o societate de investiţii sau de un operator de piaţă, care asigură confruntarea, în conformitate cu propriile norme nediscreţionare, a unor ordine multiple de vânzare-cumpărare a instrumentelor financiare primite de la persoane terţe”.

În esenţă, MTF este un sistem de tranzacţionare a instrumentelor financiare, inclusiv a valorilor mobiliare ale companiilor mici şi mijlocii, precum şi a valorilor mobiliare care nu sunt admise spre tranzacţionare pe piaţa reglementată. În cadrul MTF sunt efectuate tranzacţii libere a instrumentelor financiare la preţurile pieţei, în baza cererii şi ofertei, şi în condiţii de transparenţă şi egalitate a tuturor participanţilor.

Trebuie de menţionat că în multe ţări, crearea MTF nu are nevoie de autorizare din partea organului de reglementare, cum ar fi în Polonia, unde sistemul alternativ New Connect a fost creat exclusiv prin hotărârea Bursei de Valori din Varşovia, iar regulile de tranzacţionare au fost stabilite de către participanţii la piaţă.

Potrivit legislaţiei Republicii Moldova, crearea şi funcţionarea MTF este efectuată de operatorul de sistem, în baza autorizaţiei de MTF eliberată de Comisia Naţio­nală a Pieţei Financiare.

Bursa de Valori a Moldovei a primit autorizaţie de operator MTF la 13 noiembrie 2015, în conformitate cu Hotărârea CNPF nr. 60/8, însă, luând în considerare faptul că Hotărârea prevede 45 de zile pentru a stabili lista emitenţilor ale căror instrumente financiare vor fi admise spre tranzacţionare în cadrul MTF, acesta şi-a lansat activitatea abia în primele zile ale lunii ianuarie 2016. Desigur, dacă participanţii de pe piaţa noastră ar fi avut libertatea de acţiune ca cei din Polonia, am fi putut începe activitatea mult mai devreme.

– Cum funcţionează acest sistem?

– Prin Hotărârea nr. 60/8 au fost aprobate Regulile MTF al Bursei de Valori a Moldovei, care stabilesc pentru toţi participanţii condiţii egale la tranzacţio­narea instrumentelor financiare în cadrul MTF şi care se bazează pe următoarelor principii:
– crearea infrastructurii pentru efectuarea tranzacţiilor cu valorile mobiliare de către participanţii la negocieri în condiţii egale în cadrul MTF.
Tranzacţiile cu valorile mobiliare admise spre tranzacţionare în cadrul MTF sunt realizate de către participanţii profesionişti la piaţă – societăţile de investiţii care trebuie să obţină statutul de membru al MTF. În prezent, acest statut îl deţin 18 membri. În procesul de tranzacţionare cu instrumente financiare în cadrul MTF, toţi participanţii respectă aceleaşi reguli, cu care s-au familiarizat din timp. Dacă vreun participant încalcă procedurile stabilite, acesta este tras la răspundere disciplinară şi financiară, iar mecanismele de garanţie ale sistemului de tranzacţionare îi protejează pe cei conştiincioşi de efectele negative;
– garantarea posibilităţii de a obţine prin procedurile operatorului de sistem MTF a celui mai bun preţ la momentul respectiv. Mecanismul negocierilor de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare în cadrul MTF oferă posibilitatea efectuării tranzacţiilor în condiţii de transparenţă şi egalitate în drepturi a tuturor participanţilor. Sistemul anunţă din timp piaţa despre propunerile de cumpărare şi vânzare a instrumentelor financiare prin publicarea în sistemul de tranzacţionare şi pe pagina-web a operatorului. Orice persoană interesată de achiziţionarea valorilor mobiliare expuse la vânzare în cadrul MTF, are posibilitatea de a participa la negocieri. Tranzacţiile cu instrumente financiare pe MTF se desfăşoară în două secţiuni. În Secţiunea de bază au loc două tipuri de ordine: de limită şi de piaţă.

Un ordin-limită este un ordin de tranzacţionare, care acordă Agentului de Bursă posibilitatea de a manevra în limitele stabilite de către client, cu scopul de a efectua tranzacţii la cele mai bune condiţii de preţ oferite de piaţă.

Ordinul-limită de vânzare stabileşte un preţ minim, mai puţin de care vânzătorul nu este dispus să vândă valorile mobiliare, iar la cumpărare – un preţ maxim, cu mai mult cumpărătorul nu doreşte să cumpere.

În fiecare zi, sistemul analizează ordinele-limită introduse pentru cumpărare şi vânzare, iar algoritmul de calculare a preţului în baza cererii şi ofertei determină cel mai bun preţ (de piaţă) la care valorile mobiliare vor fi vândute/cumpărate.

Ordinele de piaţă – sunt cele executate la preţul de piaţă calculat şi anunţat de către sistem. Acestea pot fi executate cu condiţia că preţul de piaţă este format din minim 0,05% din volumul de emisiune a valorilor mobiliare tranzacţionate.

Trebuie de remarcat că vânzarea-cumpărarea valorilor mobiliare în afara MTF e posibilă numai cu acordul prealabil al părţilor, fără informarea publicului, la un aşa-numit “preţ echitabil”, calculat în strictă conformitate cu procedura stabilită de CNPF. Dacă valorile mobiliare ale emitentului nu sunt admise la tranzacţionare în cadrul MTF/pe piaţa reglementată, tranzacţiile cu aceste valori mobiliare pot fi efectuate la un preţ egal cu valoarea activelor nete pentru o acţiune a companiei, conform ultimului raport financiar confirmat de o societate de audit sau de comisia de cenzori, sau cu valoarea acţiunilor, stabilită de un evaluator independent.

În cazul în care valorile mobiliare sunt admise spre tranzacţio­nare în cadrul MTF, este posibilă efectuarea tranzacţiei atât în cadrul MTF, cât şi în afara acestuia, cu acordul prealabil al părţilor. În cadrul MTF aceste tranzacţii sunt înregistrate în Secţia Tranzacţiilor Directe cu o deviere a preţului de minus 25% din preţul mediu ponderat al tranzacţiilor din ultimele 12 luni, având în vedere volumele stabilite de articolul nr. 23 din Legea privind piaţa de capital. În plus, în Secţia Tranzacţiilor Directe pot avea loc şi alte tipuri de tranzacţii: schimb, REPO, gaj, tranzacţii de executare a hotărârilor judecătoreşti şi altele.

Un alt tip de tranzacţii în cadrul MTF este cel cu pachete unice de valori mobiliare, care au loc cu condiţia “vând/cumpăr totul sau nimic”. Astfel de tranzacţii sunt efectuate sub forma negocierilor cu strigare, în cadrul cărora valorile mobiliare sunt vândute/cumpărate la preţul maxim oferit de către participanţi. Desfăşurarea negocierilor cu strigare a pachetelor unice de valorii mobiliare va fi posibilă după publicarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea tranzacţiilor cu pachete unice de valori mobiliare în cadrul MTF al Bursei de Valori a Moldovei, care, în prezent, se află în proces de coordonare cu CNPF.
– garantarea îndeplinirii de către participanţii la tranzacţii a obligaţiilor de livrare şi de achitare a valorilor mobiliare. Am menţionat deja că participanţii la tranzacţii pe MTS poartă răspundere pentru încălcarea regulilor stabilite, iar cei conştiincioşi sunt protejaţi de mecanismul de garantare a sistemului de tranzacţionare. Cum are loc totul în practică? Sistemele de tranzacţionare ale BVM sunt integrate în sistemul depozitar al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei.

Până a fi expuse la vânzare, valorile mobiliare sunt transferate în deţinerea nominală a Depozitarului Naţional cu scopul de a asigura livrarea valorilor mobiliare către cumpărător. La rândul său, ordinul la cumpărarea valorilor mobiliare poate fi introdus în sistemul de tranzacţionare al Bursei doar în condiţiile existenţei disponibilului bănesc în contul Membrului MTF, necesar acoperirii valorii tranzacţiei. Depozitarul Naţional transferă valorile mobiliare în contul cumpărătorului, doar după ce s-a asigurat că banii au ajuns în contul de plată pentru valorile mobiliare. Dacă mijloacele băneşti nu sunt disponibile, costul valorilor mobiliare poate fi achitat vânzătorului din contul Fondului de Garanţie a Bursei/Depozitarului.

În afara MTF nu există mecanisme de garantare, iar riscurile cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor de livrare şi achitare pentru valorile mobiliare sunt suportate de către părţile implicate în tranzacţie. Participantul la astfel de tranzacţie mai este obligat să semneze o declaraţie cu privire la lipsa oricărei pretenţii în cazul necorespunderii îndeplinirii obligaţiilor de plată.

Astfel, în afara MTF, cu un asemenea acord, există un risc major de a rămâne şi fără valori mobiliare, şi fără bani. În consecinţă, este evident avantajul tranzacţiilor în cadrul MTF.

– Ce puteţi spune despre emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacţionare în cadrul MTF?

– Pentru emitenţii ale căror valori mobiliare erau înregistrate la Bursa de Valori a Moldovei la data de 15 martie 2015, Legea privind piaţa de capital prevede un regim preferenţial la admiterea valorilor mobiliare spre tranzacţionare pe MTF, adică nu necesită prezentarea pachetului de documente şi plata pentru admitere. În conformitate cu alin. (8) art. 147 din Legea privind piaţa de capital, aceste valori mobilia­re “sunt admise spre tranzacţionare în cadrul MTF în cazul în care corespund cerinţelor stabilite de MTF”.
În Regulile MTF, acceptate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, e stabilit faptul că decizia de a exclude valorile mobiliare din MTF trebuie luată de către Consiliul societăţii sau de Adunarea generală a acţionarilor, având în vedere că problema punerii în circulaţie a valorilor mobiliare este importantă pentru realizarea drepturilor acţionarilor.

În Hotărârea CNPF nr. 60/8 se prescrie emitenţilor de a informa acţionarii cu privire la bazele juridice ale tranzacţiilor cu acţiuni. În conformitate cu Legea şi Hotărârea CNPF nr. 60/8, Bursa a identificat o listă de valori mobiliare care corespund condiţiilor de admitere pe MTF.

Lista include 869 de emitenţi, cărora Bursa le-a trimis scrisori corespunzătoare. Până la o dată stabilită, emitenţii au avut posibilitatea de a trimite un refuz operatorului de sistem. În rezultat, toate deciziile de refuz adoptate de către organul corespunzător, au fost satisfăcute şi emitenţii care au decis să plece au fost excluşi din listă. Lista cu valori mobiliare admise spre tranzacţionare în cadrul MTF, la data de 6 ianuarie 2016, includea 663 de emitenţi. Această listă poate fi găsită pe site-ul BVM: www.moldse.md.

Suntem convinşi că în viitor numărul emitenţilor care doresc să fie incluşi în MTF va creşte, deoarece platforma oferă emitenţilor beneficii maxime cu cerinţe minime.

Regulile MTF au stabilit doar o singură cerinţă pentru emitenţi – dezvăluirea informaţilor. O dată pe an, este necesar de prezentat la Bursă raportul financiar anual, iar periodic – informaţiile despre schimbarea numelui, numărul de înregistrare de stat a valorilor mobiliare (codul ISIN), capitalul social şi adresa juridică a emitentului, precum şi informaţii care ar putea afecta semnificativ activitatea economico-financiară (spre exemplu, decizia privind reorganizarea emitentului sau iniţierea procesului de lichidare/faliment).

– Dar din ce cauză societăţile pe acţiuni refuză să tranzacţioneze valorile mobiliare în cadrul MTF?

– Desigur, primind refuzuri, noi am studiat cu atenţie scrisorile emitenţilor şi am adresat această întrebare juriştilor şi conducătorilor societăţilor. După ce am analizat situaţia, am ajuns la concluzia că există două motive:

– în primul rând, este o neînţelegere cauzată de faptul că piaţa se află acum într-o perioadă de schimbări. Legea privind piaţa de capital a fost publicată în septembrie 2012, a intrat în vigoare în septembrie 2013, însă şi-a început acţiunea abia la 15 martie 2015. Din păcate, participanţilor nu le este clar nici până în prezent modelul general de piaţă. Prin urmare, fiecare interpretează normele Legii aşa cum înţelege. Dacă e să vorbim despre MTF, pe piaţă au apărut câteva mituri.

Astfel, unele societăţi confundă conceptul de “piaţă reglementată” cu MTF. Ei consideră că valorile mobiliare pot fi admise spre tranzacţionare în cadrul MTF numai în cazul în care emitentul este o societate de interes public, care corespunde cerinţelor Legii cu privire la capitalizare şi free float. În realitate, aceste cerinţe se aplică doar la admiterea valorilor mobiliare pe piaţa reglementată.

MTF este conceput pentru societăţile care nu sunt subiecte de interes public şi nu a fost stabilită nici o cerinţă specială pentru emitenţii care doresc să ajungă în cadrul MTF. În ceea ce priveşte valorile mobiliare admise spre tranzacţionare în cadrul MTF, nu se aplică conceptul de “susţinere a valorilor mobiliare”, prin urmare, cu emitentul nu se încheie un acord de susţinere şi acesta nu suportă cheltuielile corespunzătoare.

Având în vedere că în prezent admiterea emitenţilor are loc în conformitate cu normele tranzitorii prevăzute în alin. (8) art. 147 din Legea privind piaţa de capital şi Hotărârea CNPF nr. 60/8, unica taxă pe care emitentul o achită Bursei este cea de 160 de lei pentru eliberarea certificatului de admitere a valorilor mobiliare spre tranzacţionare în cadrul MTF. Însă pentru cei care nu erau înregistraţi la Bursa de Valori la 15 martie 2015, există o procedură de admitere şi o plată corespunzătoare de 800 de lei pentru examinarea documentelor.

Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru emitenţii care la data de 15 martie 2015 erau înregistraţi la Bursa de Valori, însă au respins ordinul preferenţial de admitere în cadrul MTF, iar apoi au decis să revină. În prezent deja există emitenţi care revin la MTF după procedura stabilită de Reguli.

Un alt mit constă în faptul că, nu este posibil de înregistrat tranzacţii în societăţile de registru cu valorile mobiliare admise spre tranzacţionare în cadrul MTF. Ne-am confruntat cu situaţia în care de la un număr de emitenţi deserviţi de acelaşi registrator, Bursa a primit scrisori asemănătoare, cuvânt cu cuvânt, era schimbat doar numele societăţii. Spre exemplu, exista în aceste scrisori fraza: “acţionarii societăţii, în prezent, nu au careva pretenţii cu privire la ordinea existentă de tranzacţionare a valorilor mobiliare, cu înregistrarea tranzacţiilor direct în societatea de registru”. Şi această frază se întâlnea în scrisorile diferitor emitenţi.

Aceasta mai este şi o declaraţie complet absurdă! Căci Hotărârea CNPF nr. 12/4 din 10 martie 2015 ”Cu privire la unele măsuri provizorii pe piaţa de capital”, în alineatul 3 determină că „Valorile mobiliare admise în cadrul MTF vor fi tranzacţionate în cadrul MTF conform Regulilor MTF şi în afara acestuia conform pct. 7-22 din prezenta hotărâre”.

Anume cu participarea socie­tăţilor de investiţii sau direct între părţi, tranzacţiile sunt înregistrate în sistemul de evidenţă al societăţii de registru sau al depozitarului central (pct. 7 din Hotărâre). Tranzacţiile cu valori mobiliare (indiferent dacă au fost sau nu admise spre tranzacţionare în cadrul MTF) pot fi înregistrate în sistemul societăţii de registru sau al depozitarului central numai în cazul în care volumul cumulat al acestor tranzacţii, efectuate de către o persoană într-o perioadă de 12 luni consecutive, nu depăşeşte 10% din numărul total de valori mobiliare emise de o anumită clasă de emitent. (pct. 8 al Hotărârii).

Astfel, admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare în cadrul MTF nu privează de dreptul de a efectua tranzacţii în afara MTF. Mai mult decât atât, o astfel de interpretare greşită a legii duce la consecinţe negative pentru acţionari, în cazul în care compania a refuzat MTF.

Imaginaţi-vă o situaţie în care Dvs. deţineţi acţiuni şi doriţi să le vindeţi, însă nu aveţi un cumpărător. Ce veţi face? Vă veţi adresa registratorului? Dar socie­tatea de registru nu oferă servicii de căutare a cumpărătorilor. Să presupunem că vă veţi adresa chiar la societatea pe acţiuni, dar şi acolo e posibil să nu găsiţi cumpărători. Vă veţi adresa societăţilor de investiţii (cu alte cuvinte – brokerilor), însă nici aceştia ar putea să nu deţină informaţii despre posibili cumpărători. Ce urmează?

În cazul în care acţiunile societăţii sunt admise la tranzacţio­nare în cadrul MTF, veţi putea, prin intermediul societăţii de investiţii, să plasaţi acţiunile în vânzare liberă şi întreaga piaţă va şti despre dorinţa Dvs. de a vinde acţiuni. Acest lucru vă dă o şansă de a le vinde. Dacă valorile mobiliare nu sunt admise spre tranzacţionare la Bursă, trebuie fie să renunţaţi, fie să vă adresaţi Consiliului de administraţie al societăţii, cu cerinţa de a iniţia admiterea valorilor mobiliare spre tranzacţionare în cadrul MTF.

Mult mai greu le este potenţialilor cumpărători, deoarece informaţia cu privire la acţionari este confidenţială şi nici nu au unde depune o cerere de achiziţionare a acţiunilor! În consecinţă, potenţialii cumpărători şi potenţialii vânzători sunt lipsiţi de posibilitatea de a afla despre cererea şi oferta de valori mobiliare atractive.

O altă idee greşită constă în faptul că desfăşurarea tranzacţiilor în cadrul MTF presupune cheltuieli mai mari decât cele efectuate în afara MTF.

Să luăm un exemplu real de emitenţi ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacţio­nare în cadrul MTF şi care au constituit costul mediu ponderat din ultimele 12 luni. În prezent, există doar doi astfel de emitenţi. Să-i numim emitenţii “M” şi “G”.

Valoarea nominală a acţiunilor emitentului “M” constituia 10 lei, activele nete pentru o acţiune – 66 lei 28 bani, astfel, preţul mediu ponderat din ultimele 12 luni, reieşind din volumele cumulate (preţul echitabil în temeiul articolului 23 din Legea privind piaţa de capital) – 10 lei pentru o acţiune.

Ţinând cont de taxele percepute pentru tranzacţiile de pe piaţa extrabursieră, precum şi de cerinţele Hotărârii nr. 12/4 din 10 martie 2015 în legătură cu preţul valorilor mobiliare tran­zacţionate pe piaţa extrabursieră, obţinem următoarele cheltuieli la efectuarea tranzacţiilor în cadrul MTF şi în afara lui.

În condiţiile de vânzare/cumpărare a acţiunilor în cadrul MTF, în număr de 90393, la preţul de 10 lei per acţiune, valoarea tranzacţiei va constitui 903 930 lei. În consecinţă, cheltuielile în cadrul MTF pentru ambele părţi vor constitui 2,05% sau 18 530,56 lei (taxa CNPF (0,5% pentru ambele părţi), comision brokerului (1%), taxa BVM (0,35%), taxa Depozitarului Naţional (0,2%).

În afara MTF, la un preţ de 66 lei 28 bani per actiune (activele nete la o acţiune), valoarea tranzacţiei va constitui 5991 248,04 lei. Iar cheltuielile de tranzacţionare vor fi de 1% (taxa CNPF – 0,5% pentru fiecare parte), plus 500 de lei (taxa pentru registrator), în total vom avea 60 412,48 lei.

Activele nete pentru o acţiune ale emitentul “G” constituie 56,22 lei, preţul mediu ponderat din ultimele 12 luni – 3 lei pentru o acţiune, la tranzacţie participând 2281 de acţiuni. În cadrul MTF, la valoarea tranzacţiei de 6843 lei, cheltuielile de tranzacţionare constituie 140,28 lei, însă la registrator, la valoarea tranzacţiei de 128237,82 lei, cheltuielile de tranzacţionare ajung la 1410,61 lei. E o diferenţă semnificativă!

Cheltuielile de desfăşurare a tranzacţiei în cadrul MTF depăşesc cheltuielile de înregistrare a tranzacţiei într-o societate de registru doar atunci când preţul mediu ponderat al unei acţiuni depăşeşte valoarea activelor nete pentru o acţiune, însă asemenea situaţii apar foarte rar pe piaţa noastră.

În cele din urmă, există mitul precum că, în cazul în care emitentul va lua decizia de a admite valorile mobiliare spre tranzacţionare în cadrul MTF, acesta va fi obligat să transmită ţinerea registrului către acţionarii Depozitarului Central. Într-adevăr, Legea privind piaţa de capital presupune o astfel de obligaţie pentru emitent, însă în prezent pe piaţa de capital doar societăţile de registru au dreptul la ţinerea registrelor societăţilor pe acţiuni, în conformitate cu licenţele emise de CNPF, de aceea, pur şi simplu nu ai cui transmite registrele. Având în vedere faptul că Consiliul societăţii poate decide în orice moment retragerea din cadrul MTF, nu există nici un motiv de îngrijorare.

Sperăm că am înlăturat toate suspiciunile cu privire la MTF, dar, cu toate acestea, experţii noştri sunt mereu disponibili să răspundă la întrebările emitenţilor şi acţionarilor.

– în al doilea rând, motivul pentru care au plecat emitenţii de pe pieţele deschise ale Bursei, în opinia noastră, este lipsa de înţelegere a oportunităţilor oferite de forma de societate pe acţiuni afacerilor ca atare. Ne place sau nu, însă moştenirea unei economii centralizate încă ne afectează pe toţi, chiar dacă am trecut la construirea unei economii de piaţă în momentul adoptării Constituţiei Republicii Moldova în anul 1994. Dacă e să privim în trecut, toate întreprinderile de stat pe care Moldova le-a moştenit după obţinerea independenţei, au devenit societăţi pe acţiuni prin cerinţele legii, nu prin liber consimţământ.

Forma s-a schimbat, însă modalitatea de conducere a întreprinderilor a rămas aceeaşi. Astăzi acest lucru se observă prin tendinţa acţionarilor majoritari de a obţine controlul total asupra societăţii, ca mai apoi să o reorganizeze în societate cu răspundere limitată. O astfel de tendinţă este regretabilă, deoarece forma de societate pe acţiuni oferă posibilităţi pe care SRL-urile nu le au. Spre exemplu, posibilitatea de a atrage capital suplimentar prin emisiuni suplimentare de acţiuni, posibilitatea primirii unor împrumuturi nu sub formă de credite bancare scumpe, ci prin emiterea de obligaţiuni corporative, creşterea capitalizării societăţii, în rezultatul formării preţului de piaţă pe o platforma de tranzacţionare deschisă, ceea ce, de asemenea, conferă socie­tăţii o mai mare atractivitate pentru investitori, inclusiv celor străini. În întreaga lume, piaţa de valori reprezintă o cale de trecere a fluxurilor financiare în sectorul economic.

Noii subiecţi în domeniul afacerilor, aşa-numitele start-up-uri, tind spre a se transforma în societăţi pe acţiuni şi a îndeplini cerinţele de admitere, în primul rând, pe platformele alternative, iar mai apoi la bursele de valori, cu scopul de a fi atractive din punct de vedere investiţional şi de a avea o dezvoltare continuă. În pofida faptului că piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova are peste 20 de ani, mai avem mult de lucru, în primul rând asupra noastră, asupra mentalităţii noastre. Noi vom continua dezvăluirea acestei teme în procesul de lucru cu emitenţii şi sperăm că asta îi va ajuta să descopere noi posibilităţi de dezvoltare.

– Aşadar, care credeţi că este viitorul pentru MTF?

– Cred că MTF are un viitor, deoarece, aşa cum am spus mai devreme, noi acordăm beneficii maxime cu cheltuieli minime. Vom continua conlucrarea cu emitenţii şi membrii lor – socie­tăţile de investiţii. Vom continua să lucrăm asupra realizării obiectivelor strategice care ne-au fost propuse de regulatorul nostru – Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Vom propune şi în continuare regulatorului asemenea modele de piaţă care, din punctul nostru de vedere, vor lucra eficient în condiţiile create în Republica Moldova. Şi sperăm să fim auziţi.

În acest sens, sperăm că actele normative aprobate de regulatorul nostru la executarea Legii privind piaţa de capital vor contribui la crearea unor asemenea condiţii, încât participanţii la piaţă să aibă o viziune comună asupra modelului pieţei de capital, iar interesele participanţilor la piaţă să fie satisfăcute în condiţiile unei concurenţe loiale şi cu restricţii minime.

Desigur, nu totul depinde de noi, mult depinde şi de situaţia politică şi economică din ţară. Deoarece toate eforturile noastre de a crea condiţii pentru efectuarea tranzacţiilor, pentru a atrage investitori, vor fi zadarnice în situaţia în care nu există o stabilitate politică şi economică în ţară. Numai prin eforturi comune orientate spre atingerea unui scop comun, vom avea succes.

Fie ca noul an 2016 să fie pentru toţi participanţii la piaţa de capital un an al schimbării spre bine!

A dialogat Valerii Vasikov