În urma regulilor mai stricte de creditare impuse de BNM, băncile moldoveneşti s-au pomenit pe mormane de bani. Explicaţia e că depozitele au crescut mai rapid faţă de împrumuturi. Pe fundalul situaţiei create, instituţiile financiare au pariat pe persoanele fizice, care, de altfel, sunt şi cei mai buni platnici.
“Modelul de afaceri al băncilor tinde să se orienteze spre o categorie de clienţi oarecum neglijaţi până acum şi anume, segmentul populaţiei, produsul financiar propus fiind creditele de consum şi cele imobiliare. Noul cadru normativ de activitate bazat pe standardele de reglementare Basel III impune băncilor o diversificare mai largă a portofoliului de clienţi şi o gestionare calitativă a riscurilor. Noul regim implică şi o responsabilitate sporită a persoanelor cu funcţii de conducere în ceea ce priveşte respectarea normelor de creditare, fapt ce, în condiţiile actuale, se transpune într-o aversiune sporită faţă de risc.
Chiar dacă necesitatea reformării modului în care se desfăşoară activitatea bancară nu poate fi pusă la îndoială, mai ales prin prisma celor relevate de frauda bancară, totuşi, reglementarea şi supravegherea neuniformă a segmentelor pieţei financiare imprimă un caracter diferit ofertei de credite. Atenţia băncilor se orientează către finanţarea de intermediere financiară şi de diversificare a riscurilor. În acelaşi timp, creditarea nebancară generează o concurenţă asimetrică pentru bănci în ceea ce priveşte piaţa creditului, dar şi o competiţie extinsă pentru resursele financiare în condiţiile în care se atestă o creştere a împrumuturilor atrase de la persoanele juridice sau chiar atragerea unor depuneri mascate de la populaţie”, constată Alexandru Fala de la Expert Grup.
Pentru prima dată după criza din 2014–2015, anul 2018 va consemna un ritm pozitiv de creştere a creditului bancar, în special segmentul persoane fizice. Această tendinţă urmează a se accentua, în condiţiile în care bugetul pe anul viitor asigură continuarea programul de stat „Prima casă 4”. În acelaşi timp, pe fondul ameliorării ratelor dobânzii şi atenţiei semnificative din partea băncilor pentru categoria de clienţi persoane fizice, cererea pentru creditele de consum va înregistra în continuare un trend ascendent. Mai mult ca atât, extinderea activităţii companiilor de microfinanţare, a celor de leasing sau a asociaţiilor de economii şi împrumuturi, a căror resurse sunt preponderent orientate către consumatorii casnici, determină o perspectivă de creştere generală mult mai mare. În aceste condiţii, anticipăm un avans a creditelor noi acordate pentru anul 2018 de circa 30% faţă de anul precedent, iar dacă luăm în calcul şi împrumuturile nebancare acesta ar putea depăşi chiar 40%.
Economiştii avertizează că printre riscurile potenţiale se numără, totuşi, creşterea nivelului de îndatorare a familiilor cu venituri mici, unde restituirea creditelor prezintă o anumită dificultate. Cele mai multe probleme apar la creditele de consum în cazul în care clientul îşi pierde locul de muncă sau se îmbolnăveşte. Datoriile cresc cel mai mult în rândul clienţilor cu venituri mari. Ba mai mult, restituirea creditelor poate deveni o problemă daca preţul apartamentelor va scădea brusc, asta pe fundalul majorării împrumuturilor imobiliare acordate prin intermediul programului “Prima Casă”.
Sectorul serviciilor financiare evoluează foarte rapid, accesul la o gamă din ce în ce mai largă de produse şi servicii este tot mai facil. Însă, pentru mulţi consumatori, aceste produse sunt complexe, iar rezultatele viitoare în ceea ce le priveşte sunt greu de evaluat. Lipsa concordanţelor între informaţii continuă să fie importantă: chiar şi un produs financiar simplu poate părea complex pentru consumatorul obişnuit care este prost informat sau nu este deloc informat în materie financiară.
Şi expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, afirmă că portofoliul de credite din sistemul bancar, după cea mai lungă cădere, în 2018 dă primele semnale de revenire. Din octombrie 2014 până în februarie 2018 volumul de împrumuturi din sistemul bancar s-a redus cu 15,8 miliarde lei, de la aproape 48 miliarde lei la puţin peste 32,1 miliarde lei. Două treimi din majorarea portofoliului de credite din sistemul bancar a fost asigurată de împrumuturile oferite persoanelor fizice şi anume: 902 milioane lei pentru procurarea de imobil şi 862 milioane lei credite de consum. În sectorul real al economiei s-a remarcat agricultura şi industria de prelucrare a producţiei agricole, care şi-au majorat considerabil portofoliul de credite.
Băncile în prezent au două obiective majore: creşterea volumului de credite şi reducerea ponderii creditelor dubioase şi compromise. Politica de creditare se rezumă la creditarea celor mai buni platnici. Persoanele fizice au cea mai mică pondere a creditelor dubioase şi compromise, din acest motiv şi prezintă un interes sporit pentru bănci. Din totalul de 34,9 miliarde lei al portofoliului de credite din sistemul bancar (octombrie 2018), MAIB deţine în prezent 12,2 miliarde lei, comparativ cu Moldindconbank – 6,7 miliarde lei şi Mobiasbancă – 5,3 miliarde lei. TOP-3 bănci deţin împreună 70% din totalul portofoliului de credite.
În acelaşi timp, potrivit publicaţiei MEGA, migrarea cererii de credite către sectorul financiar nebancar, în contextul unor standarde de creditare mai lejere, generează o concurenţă sporită pentru bănci. În acest sens, sistemul financiar are nevoie de o reglementare uniformă atât la nivel de gestiune a riscurilor în cazul exercitării funcţiei de investire, cât şi la nivel de protecţie a deponenţilor în cazul funcţiei de economisire. La moment, sectorul de creditare nebancară continuă să înregistreze mai multe lacune în procesul de activitate, cum ar fi guvernanţa precară, supravegherea redusă sau atragerea depunerilor camuflate de la persoanele fizice. Mai mult ca atât, lipsa unor informaţii complete privind lanţul de îndatorare a clienţilor poate amplifica gradul de supra-îndatorare a debitorilor persoane fizice, a unor instituţii financiare în parte sau chiar la nivel de sectoare ale economiei.
“Dimensiunea relativ mică şi concentrarea excesivă a economiei naţionale reduce capacitatea băncilor în a-şi diversifica riscurile şi, implicit, de a satisface cererea de credite. Sursele de finanţare a activelor bancare continuă să fie aparent solide, fiind dominate de depozitele atrase de la persoanele fizice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor, în uşoară scădere, pe fondul extinderii economiilor realizate de persoanele juridice. Însă o problemă esenţială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Mai bine de jumătate din economiile populaţiei şi firmelor sunt reprezentate de depozitele la vedere sau cele cu scadenţă de până la un an. Mai mult ca atât, odată cu reducerea nivelului ratelor de dobândă, există riscul migrării economiilor spre consumul curent sau către instrumente alternative, cum ar fi sectorul imobiliar, unul care, în continuare, asigură randamente mai mari. Ponderea stocului de credite în total active înregistrează o valoare de doar 43%, cu peste 10 p.p. mai puţin decât acum 10 ani. Astfel, deşi se atestă un nivel excesiv de lichidităţi care ar putea fi canalizate către dezvoltarea economică, apetitul de risc redus al băncilor şi limitele prudenţiale extinse impuse de BNM fac mai puţin accesibil creditul bancar pentru anumite grupuri economice”, se mai arată în publicaţia MEGA.
Victor URSU
