Cea mai mare parte a creditelor de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială sunt neperformante, iar recuperarea banilor din vânzarea activelor băncilor ar acoperi doar 11% din suma totală a creditelor de urgenţă, ceea ce înseamnă că împrumutul de urgenţă de 13,6 miliarde de lei va fi transformat în datorie de stat.
“Noi am trecut prin cea mai mare criză bancară. Am fost la un pas de colapsul întregii economii. Creditele neperformante de la Banca de Economii au evoluat în timp. În 2009 au fost înregistrate credite neperformante de 376 milioane de lei, la sfârşitul anului 2011 s-au documentat credite de 913 milioane de lei, în 2013 – 1,4 miliarde de lei, dar spre sfârşitul lui 2013 creditele neperformante au scăzut la 862 milioane de lei, însă în acelaşi an au avut loc două „tranzacţii magice”, în martie – de 930 milioane de lei şi în septembrie – de 330 milioane de lei credite neperformante”, declara guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu la audierile din Parlament de pe 2 decembrie.
Potrivit lui, acele tranzacţii s-au adeverit false, contractele au fost reziliate cu câteva zile înainte ca să intrăm în administrare specială. Toate creditele s-au întors la bancă. Atunci managementul BEM a luat parte la o operaţiune frauduloasă. La sfârşitul lui 2014, suma creditelor neperformante era de 971 milioane de lei. Noi ştim că cea mai mare parte a creditelor frauduloase, fictive au fost artificial închise prin cesiuni de creanţe şi s-au materializat într-o creanţă a BS ce urma a fi încasată de la un off-shore, Fortuna Limited. E vorba de 14 miliarde de lei şi acesta e primul indiciu când putem spunem ce sume au dispărut din aceste bănci. Şi această cesiune a creanţelor a fost o operaţiune frauduloasă.
“În medie, s-a retras câte 1 miliard de lei din cele trei bănci după acordarea creditelor de urgenţă. Deşi garanţia de stat a fost acordată pentru 14,8 miliarde de lei, noi am dat 14,2 miliarde de lei, iar zilele trecute cele trei bănci au reuşit deja să întoarcă 200 de milioane de lei, mai aşteptăm încă 240 de milioane de lei în săptămânile următoare. Astfel, suma totală care trebuie rambursată este de 13,6 miliarde de lei”.
În context, Drăguţanu a precizat că anumite credite neperformante pot fi recuperate prin vânzarea creditelor, iar o altă parte din bani poate fi recuperată cu ajutorul anchetei, spunând că 1,5 miliarde de lei din active pot fi deja recuperaţi şi acest lucru va dura în timp.
Potrivit lui, cea mai mare parte a sediilor celor trei bănci sunt închiriate. Astfel, la BEM suma totală a mijloacelor fixe este de 215 milioane de lei, la Banca Socială – 120 milioane de lei şi la Unibank – 41 milioane de lei. “Noi acum vindem creditele bune către alte bănci”.
Drăguţanu îşi pune speranţa în anchetele instituţiilor din Republica Moldova, dar şi în ancheta Kroll pentru recuperarea celorlalţi bani. “Din raportul Kroll toată lumea a aflat întreaga poveste în toată splendoarea şi urâţenia ei. Al doilea raport Kroll are alte obiective şi anume: să individualizeze persoanele care au controlat activitatea celor trei bănci, care au fost persoanele care au participat la fraude, cine le-a implementat şi cine a beneficiat de pe urma acestora. Detalierea fluxurilor financiare internaţionale, localizarea activelor în orice formă (depozite bancare, vile, iahturi) şi depunerea eforturilor pentru recuperarea acestora sunt alte scopuri ale investigaţiei. Contractul cu Kroll va dura circa doi ani. Nimeni nu poate aştepta recuperarea activelor într-un timp scurt”, a declarat Drăguţanu.
Guvernatorul a spus că dacă era modificată mai repede legea instituţiilor financiare privind acordarea garanţiilor de stat, atunci suma ar fi fost cu 6 miliarde de lei mai mică. “Noi am intervenit la cele trei bănci imediat ce a fost modificată legislaţia”.
La rândul său, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu a precizat că atunci când statul a intervenit, băncile erau deja falimentare. Partenerii au recomandat de mult timp să fie închise. Suma este foarte serioasă în condiţiile în care RM nu are această asistenţă financiară externă. “La situaţia din 16 octombrie 2015, soldul creditelor de urgenţă garantate cu garanţii de stat a constituit 14 miliarde 121 de milioane de lei. Soldul dobânzilor calculate şi neachitate este de 8,8 milioane de lei. Potrivit informaţiei pe care am primit-o de la Banca Naţională a Moldovei, la 20 noiembrie 2015, Banca Socială şi Unibank au rambursat parţial creditele de urgenţă în sumă de 60 şi 140 de milioane de lei şi integral dobânda aferentă creditelor. La situaţia din 24 noiembrie, soldul creditelor de urgenţă restant este de 13 miliarde 921 milioane de lei”, a spus Arapu.
Ministrul Finanţelor susţine că rata dobânzii pentru împrumutul acordat BNM pe care urmează să-l plătească statul depinde de capitalizarea Băncii Naţionale. Am convenit pentru o dobândă de 5% pentru 2016, care va avea un cost anual de până la 680 de milioane de lei, în dependenţă de cât se va recupera. Guvernul trebuie să vină cu un proiect de lege prin preluarea acestei datorii la datoria de stat.
„Am ferma convingere că din punct de vedere a evitării colapsului sistemului bancar şi credibilităţii populaţiei, decizia a fost una corectă. Dacă statul nu intervenea, riscul putea să fie cu mult mai dramatic decât costurile pe care şi le-a asumat statul”, a mai spus ministrul Finanţelor.
Arapu a precizat că autorităţile urmează să plătească cele 14 miliarde de lei Băncii Naţionale începând cu anul 2016. Guvernul va elabora un proiect de lege prin care garanţiile acordate în două rânduri BNM de către Guvernele Leancă şi Gaburici, pentru salvarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, vor fi convertite în datorie publică. Pentru anul viitor s-a ajuns la o propunere de a fi inclusă în bugetul de stat pentru 2016.
La rândul său, şeful CNA, Viorel Chetraru, susţine că recuperarea banilor dispăruţi din cele trei bănci va depinde cum se vor mişca autorităţile în a soluţiona procesele judiciare pentru recuperarea creditelor din ţară şi străinătate. Potrivit lui, o parte din banii din cele trei bănci devalizate au ajuns în 49 de jurisdicţii şi s-au transformat în proprietăţi imobiliare şi alte tipuri de active. “CNA a pornit pe cazul BEM 44 de dosare penale, dintre acestea, 20 au fost expediate în judecată. Primul dosar a fost expediat în judecată pe 28 iunie 2012, iar ultimul pe 30 iunie 2014. În total sunt investigate 54 de credite. Suma totală este de 2,7 miliarde de lei, 34 milioane de dolari şi 45 milioane de euro. Încă nu a fost evaluată suma totală a creditelor. A fost pus sechestru pe 44 de imobile, echipamente agricole şi alte lucruri. În instanţa de judecata sunt 8 inculpaţi”, a spus Chetraru.
Includerea creditelor de urgenţă în datorie de stat este o condiţie înaintată de FMI pentru semnarea unui memorandum de finanţare cu Chişinăul. Autorităţile moldoveneşti, însă, n-au convenit cu reprezentanţii fondului asupra perioadei în care urmează a fi rambursate creditele de urgenţă. FMI insistă pe o perioadă cât mai scurtă de rambursare a creditelor, iar dobânda VMS să fie nu mai mică faţă de cea de piaţă. La rândul său, Ministerul Finanţelor insistă pe o perioadă cât mai lungă şi un cost mic al valorilor mobiliare de stat pentru a nu crea presiune pe buget.
În prezent, rata VMS pentru 365 de zile este de 26,18%, ceea ce înseamnă că doar plata dobânzii ar fi de 300 milioane de lei pentru 13,6 miliarde de lei.
Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în proces de lichidare pe 16 octombrie după ce BNM le-a retras licenţa de activitate. Cele trei bănci au fost în administrarea specială a băncii centrale de pe 28 noiembrie 2014 când le-a fost acordată prima tranşă din creditul de urgenţă de 14 miliarde de lei.
Victor URSU
