Opiniea Asociaţiei Naţionale a Registratorilor despre concepţia Depozitarului Unic Central

Nu a trecut nici jumătate de an de la adoptarea noii Legi privind piaţa de capital, dar cei care duc evidenţa registrelor societăţilor pe acţiuni (sau registratorii independenţi) sunt din nou constrânşi de… FMI. Bine că există presă, din care am aflat că există recomandările făcute pe la spatele nostru de expertul FMI Froukelin Wendt în ceea ce priveşte crearea Depozitarului Central Unic, care posibil va fi unicul registrator al hârtiilor de valoare.

Noi am lucrat mult la Legea privind piaţa de capital, care de la bun început a fost îndreptată spre nimicirea institutului registratorilor şi chiar am găsit un compromis care credeam că este convenabil tuturor. Şi iată, din nou apar anumite contradicţii care se discută, fără noi.

“Neplăcut” – e puţin spus ca să redăm ce au simţit registratorii când au auzit aceste noutăţi. De ce? Foarte simplu! Amintim că de aproape 20 de ani activăm în epicentrul infrastructurii pieţei de capital, unde au loc procese complexe:

– transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare (transferuri directe);

– autorizarea drepturilor corporative ale subiecţilor relaţiilor corporative;

– însoţirea activităţilor corporative ale emitentului;

– deservirea a sute de mii de acţionari minoritari şi acţionari majoritari;

– suport consultativ al activităţii financiare a clientului, inclusiv asistenţă în pregătirea raporturilor specializate etc.;

– păstrarea documentelor (în format electronic şi pe suport de hârtie), care se referă la ţinereaa registrului clientului;

– prezentarea rapoartelor şi informaţiei tuturor organelor de stat, de drept ş.a.

Cum v-aţi simţi dumneavoastră dacă după aproape 20 de ani de muncă intensă nu s-ar considera necesar de a vă invita la discuţiile privind activitatea dumneavoastră. Şi nu contează că dumneavoastră ca participant al pieţei, în toţi aceşti ani aţi investit sume impunătoare în realizarea activităţii dumneavoastre în infrastructura pieţei de valori a Moldovei. Nu are nici o importanţă că vă autofinanţaţi în mod individual cheltuielile de menţinere şi dezvoltare a sistemului, fără a pretinde la bugetul de stat sau alte structuri.

Se pare că cel mai important lucru care trebuie făcut pe piaţa de valori mobiliare după adoptarea Legii privind piaţa de capital, în opinia expertului menţionat mai sus, este de a introduce schimbări privind excluderea activităţii registratorilor independenţi. Să investeşti o sumă considerabilă de bani (cel mai probabil publici) practic în încercarea de a schimba infrastructura deja existentă, creată potrivit principiilor de piaţa, pentru a introduce un Depozitarului Unic Central deja de stat (întrucât 75% vor fi în posesia Băncii Naţionale a Moldovei) ce va arunca Moldova în dezvoltarea economiei de piaţă cu câţiva paşi în urmă şi va face mai dificilă integrarea pe pieţele financiare internaţionale. În afară de aceasta, în aceleaşi recomandări ale D-nei Froukelin Wendt, Băncii Naţionale a Moldovei i se oferă rolul de administrare a Depozitarului Unic Central. Astăzi administrare, mâine supraveghere şi reglementare. Dar noi avem suficiente probleme pe piaţa bancară (falimentul Invest­privatbank, lichidarea Universalbank, probleme la Banca de Economii) de care trebuie să se ocupe Banca Naţională a Moldovei, în timp ce CNPF face faţă problemelor pe piaţa hârtiilor de valoare destul de bine.

Nouă (şi se pare nu numai nouă) nu ne este clar cu ce este mai rău existentul Depozitar Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei (DNVM)? DNVM a început activitatea sa licenţiată în 1998. Depozitarul, de asemenea, poate presta servicii emitenţilor în ceea ce priveşte ţinerea registrelor posesorilor de valori mobiliare. Dar, întrucât necesitatea acută de a trece ţinerea registrului la DNVM nu au resimţit-o nici emitenţii cotaţi la bursa de valori, ei continuă să fie deserviţi de registratorii independenţi. Nici investitorii străini, nici cei autohtoni nu au insistat asupra acestui fapt. În ceea ce priveşte investitorii străini, pe parcursul a 15 ani nici unul din ei nu a avut pretenţii, conflicte sau daune din partea DNVM şi registratorilor independenţi.

Astfel, insistenţa D-nei Froukelin Wendt nu este clară. Doar, începând cu 2010, în timpul discuţiilor asupra proiectulul de lege privind piaţa de capital, s-a menţionat că emitenţii cotaţi la Bursa de Valori a Moldovei reprezintă aproximativ 0,3% din numărul total de societăţi pe acţiuni. Deci, nu este eficient pentru un număr atât de mic de societăţi pe acţiuni să se distrugă infrastructura existentă care ţine cont de specificul pieţei de capital din Moldova.

În Moldova, istoric s-a stabilit modelul retail sau aşa numitul model anglo-saxon al pieţei de capital, care este actual şi astăzi în SUA. O astfel de structură a pieţei este orientată nu numai către instituţiile financiare, dar şi către investitorii privaţi care au apărut în Moldova în urma privatizării masive.

Oferirea statutului de monopol Depozitarului Unic Central va duce la formarea unui model mai centralizat, care va fi îndreptat numai spre jucători instituţionali.

O astfel de structură nu este capabilă să deservească investitorii privaţi – deţinători de valori mobiliare nominative. Dificultăţi vor apărea la organizarea IPO (Initial Public Offering) la crearea fondurilor de investiţii de tip nou, care încă nu au apărut (atractivitatea lor în rândul popualaţiei va scădea).

Modificările propuse în infrastructură pot duce la dispariţia investitorilor retail, fapt care evident nu este scopul statului, companiilor emitente şi experţilor internaţionali. De asemenea, registratorii sunt convinşi că un număr de companii emitente, ai căror investitori nu vor dori să lucreze în cadrul modelului propus, pot pleca spre piaţa din est.

Pe moment, Moldova stă în faţa unei ameninţări reale de a rămâne fără propria piaţă de valori în viitorul apropiat. Se observă o tendinţă de plecare a emitenţilor autohtoni din această formă de proprietate prin lichidarea şi/sau reorganizarea şi transferarea activelor la societăţile cu răspundere limitată. Un număr foarte mic din noile societăţi pe acţiuni create se înregistrează, în caz de necesitate strictă.

Astfel, trebuie să ne gândim la restabilirea atractivităţii acestei forme de proprietate din contul modificărilor în noile acte normative emise întru implementarea Legii pieţei de capital.

Monopolizarea este principalul risc al recomandărilor propuse. Concurenţa reprezintă inclusiv şi forţa motrice a dezvoltării: sociale, economice şi politice. În acelaşi timp, dezvoltarea pieţei de capital este, de asemenea, reţinută când apare monopolul, atât în ceea ce priveşte operaţiunile de evaluare, cât şi platformele de comerţ.

În concluzie, vrem să aducem ca exemplu experienţa pieţei de capital din Kazahstan. Nou-creatul “Registrator Unic a Hârtiilor de Valoare” ale cărui 100% de acţiuni cu drept de vot sunt deţinute Banca Naţională a Kazahstanului nu a reuşit să înceapă pe deplin activitatea sa la 01.01.2013, ca deja la şedinţa plenară a Parlamentului, cara a avut loc în Majilis pe 30.01.2013, deputatul Talgat Ergaliev a făcut un demers către preşedintele Băncii Naţionale Grigorii Marcenco, cu privire la pretenţiile expuse de emitenţi în ceea ce priveşte activitatea SA “Registratorul Unic al Valorilor Mobiliare” privitor la tarifele şi condiţiile unilaterale la încheierea contractului. Emitenţii şi posesorii valorilor mobiliare nu au dreptul de a alege şi sunt nevoiţi să îndeplinească cerinţele impuse de SA “Registratorul Unic al Valorilor Mobiliare”, inclusiv să plăteasca un avans conform tarifelor aprobate de Consiliul de Directori al Registratorului Unic, a menţionat T. Ergaliev. Astfel de acţiuni ale Registratorului Unic sunt contrar principiului încheierii contractelor într-un mod liber şi limitează drepturile legale ale emitenţilor şi posesorilor valorilor mobiliare care sunt nevoiţi să încheie contracte în condiţii extrem de neavantajoase pentru ei (sursa www.headline.kz din 31.01.2013).

Toţi ar trebui să chibzuiască în acest sens!

Şi încă o rugăminte către organismele internaţionale (FMI, Banca Mondială şi altele). Ne dorim o mai mare transparenţă în discutarea chestiunilor ce se referă la activitatea noastră. Vom fi recunoscători dacă vom fi invitaţi la întâlnirile şi discuţiile privind subiectele ce se referă la piaţa de capital.