Datoria de stat va constitui 51,6 miliarde lei la sfârşitul anului 2016 şi va avea o pondere în PIB de 42%, o majorare cu 14,5 puncte procentuale ca urmare a convertirii în valori mobiliare de stat a creditului de urgenţă de 13,5 miliarde de lei acordat Băncii de Economii, Unibank şi Băncii Sociale, care au fost devalizate de un miliard USD. Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, susţine că o parte din creditul de urgenţă va fi achitat de către Banca Naţională a Moldovei.
Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, declara că în proiectul bugetului a fost inclusă suma principală a datoriei şi dobânzile. „La partea de cheltuieli se regăsesc sumele aferente dobânzilor. Valorile mobiliare emise nu vor crea cheltuieli suplimentare în anul 2016. În următorii ani vor fi cheltuieli aferente dobânzii de 5%. Cele 13,5 miliarde lei se vor amortiza pe parcursul a 25 de ani, iar dobânzile ar fi de circa 7 miliarde de lei”, a explicat Armaşu.
Potrivit ministrului Finanţelor, o parte din creditul de urgenţă va fi achitat de către Banca Naţională a Moldovei. „Noi am pregătit o lege privind emisiunea valorilor mobiliare de stat şi aceasta urmează să fie adoptată de Guvern în redacţie finală. Legea prevede posibilitatea rambursării anticipate a creditului pe măsura acumulării veniturilor din vânzarea activelor şi recuperarea banilor dispăruţi. Un proiect de lege pe care urmează să-l înaintăm săptămâna viitoare prevede ca profiturile BNM vor fi direcţionate spre achitarea acestei datorii. Astfel, o parte semnificativă din datorie va fi acoperită de către banca centrală. Va fi o lege aparte care va prevedea mecanismul de funcţionare a acestor valori mobiliare”, a punctat Armaşu.
El a spus că este vorba de profitul băncii din anii viitori. Câştigurile de anul viitor nu vor fi distribuite pentru acoperirea datoriei în condiţiile în care banca nu a ajuns la indicatorii stabiliţi de capitalizare.
Eugen Ghileţchi de la Institutul de Politici şi Reforme Europene declara într-un interviu pentru Europa Liberă că, deocamdată, este neclar cum se va face convertirea garanţiei în datorie de stat.
„Eu nu cunosc care sunt discuţiile purtate între Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi FMI. Poate ei deja au ajuns la un consens, dar urmează să ne comunice şi nouă până într-un final. Probabil instituţiile internaţionale vor insista pe convertirea datoriei în garanţie la o rată fixă care va fi eşalonată pe o perioadă de 25 de ani. Dar dificultatea cea mai mare va fi bugetarea sau includerea în proiectul de buget a acoperirii dobânzii pe această datorie care, actualmente, dacă luăm 5% din 14 miliarde de lei, este vorba de 700 de milioane de lei în buget, anual. Şi dacă nu greşesc, autorităţile au prevăzut această cheltuială şi deja au inclus deservirea datoriei publice pentru anul 2016 în proiectul de buget. Datoria publică pentru anul 2016 a fost majorată considerabil în proiectul de buget faţă de bugetul de anul trecut. Dar urmează deja să se definitiveze procesul în sine a convertirii garanţiei în datorie”, a spus Ghileţchi.
Analistul economic Veaceslav Ioniţă e de părere că Guvernul are două posibilităţi să ramburseze creditul de 13,5 miliarde de lei, dar autorităţile au ales calea cea mai simplă: să nu caute banii dispăruţi din bănci, dar să ramburseze creditul din bugetul de stat.
„Banii trebuie recuperaţi, trebuie de văzut unde au dispărut, pe ce conturi au plecat. Cel mai probabil că juriştii vor opera cu un nou termen de datorie odioasă, ceea ce înseamnă ca cetăţenii ţărilor, după ce se schimbă situaţia politică în ţară, dau în judecată organismele internaţionale care au finanţat ţara contra voii poporului. Este vorba de câteva condiţii, cetăţenii nu au dorit această datorie, iar cei care au dat aceşti bani au fost conştienţi de faptul că ei împrumută pentru un Guvern”, a precizat Ioniţă.
La rândul său, Armine Khachatryan, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Republica Moldova, susţine în răspunsul întrebărilor jurnaliştilor că: „dacă Guvernul întotdeauna salvează băncile de faliment, atunci atât deponenţii, cât şi bancherii beneficiază, de fapt, din partea Guvernului de un fel de asigurare totală a pierderilor. Aceasta îi provoacă să-şi asume mai multe riscuri, sporind probabilitatea unei crize financiare. În timp ce deponenţii au o capacitate limitată de a analiza ce bănci să aleagă, bancherii trebuie să fie capabili să ia decizii corecte referitor la investirea banilor altora. Mai mult ca atât, bancherii trebuie să suporte consecinţele corespunzătoare, în cazul în care iau decizii investiţionale proaste, cauzând prejudicii clienţilor lor”.
În opinia ei, lichidarea celor trei bănci devalizate a avut un impact major asupra economiei. „A avut loc o injectare masivă de lichidităţi în sistemul bancar prin băncile insolvabile, sprijinul acordat sub formă de lichidităţi pentru aceste bănci urcând de la zero în septembrie 2014, până la circa 14 miliarde de lei în martie 2015. Pentru a contracara impactul şi a limita efectele asupra monedei naţionale şi asupra inflaţiei, BNM a înăsprit în mod agresiv politica monetară. Astfel, în mai puţin de un an, BNM a majorat rata de politică monetară în mai multe etape, de la 3,5 la sută până la 19,5 la sută, iar rata rezervelor obligatorii în lei de la 14 la sută până la 35 la sută. Sectorul privat a avut de suportat acest cost foarte evident al crizei, confruntându-se cu rate înalte de creditare şi disponibilitate limitată a creditelor”, afirmă reprezentanta FMI la Chişinău.
Oficialul a spus că, cu toate acestea, fără o politică monetară agresivă, costurile pentru economie şi pentru societate ar fi fost mult mai mari. Crizele bancare anterioare, cu un nivel de monetizare înalt (din Ecuador, Venezuela, Paraguay la mijlocul anilor ‘90), au generat episoade de inflaţie galopantă, deseori însoţită de deprecierea bruscă a monedei naţionale.
„Un alt cost evident ar fi creşterea datoriei publice pe care vor trebui s-o ramburseze contribuabilii şi generaţiile viitoare. Este important de remarcat că garanţiile guvernamentale, asociate cu planul de salvare a băncilor şi, în consecinţă, valorile mobiliare emise pentru înlocuirea acestor garanţii, sunt parte a datoriei publice care s-a majorat de la 37 la sută din PIB în 2014 până la peste 50 la sută în prezent”, a conchis Armine Khachatryan.
Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială au intrat în proces de lichidare pe 16 octombrie anul trecut după ce BNM le-a retras licenţa de activitate, deoarece au fost devalizate de un miliard USD. Până în prezent, din totalul activelor de 1,4 miliarde de lei ale celor trei bănci, au fost recuperate 613 milioane de lei. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, declara că “s-au făcut studii independente de evaluare a activelor potenţial recuperabile. La retragerea licenţelor, pe data de 16 octombrie 2015, activele băncilor erau de 1,474 miliarde de lei. În momentul retragerii licenţelor au fost încasate de la bănci 369 milioane de lei, ceea ce înseamnă că soldul activelor la acea dată care, potenţial, poate fi recuperat, a fost de 1,105 miliarde de lei. Pe parcurs, împreună cu încasările şi alte active recuperate, în total, băncile au achitat suma de 613 milioane de lei”.
Victor URSU
