După furtul miliardului şi spălările masive de bani prin sistemul bancar moldovenesc, autorităţile de la Chişinău, la insistenţa FMI, au aprobat o nouă lege privind activitatea băncilor din Republica Moldova.
Documentul îşi propune crearea unui cadru legislativ coerent şi consolidat care să permită gestionarea şi supravegherea eficientă a băncilor din Republica Moldova. Proiectul prevede crearea unui cadru robust de guvernanţă corporativă în bănci şi introducerea unui şir de cerinţe noi pentru evaluarea şi cuantificarea riscurilor de către acestea. Totodată, acesta va dezvolta unele instrumente de supraveghere necesare pentru prevenirea şi minimizarea unor eventuale deficienţe din activitatea băncilor la etape incipiente. În plus, va genera armonizarea legislaţiei bancare naţionale cu standardele şi principiile internaţionale.
“Banca Naţională a Moldovei refuză acordarea licenţei unei bănci, dacă aceasta nu dispune de un nivel al capitalului iniţial cel puţin egal cu nivelul minim stabilit prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Acest nivel nu poate fi mai mic de 100 (o sută) milioane lei. Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral în mijloace băneşti la momentul subscrierii sau cu valori mobiliare de stat, în cazul capitalului iniţial al băncii-punte, inclusiv în cazul majorării acestuia. Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor”, potrivit proiectului de lege.
„Un sistem bancar mai bine gestionat şi mai bine supravegheat oferă în ultimă instanţă şi o mai mare siguranţă deponenţilor şi consumatorilor. Acest proiect de lege este rodul muncii de doi ani a echipei BNM şi a experţilor europeni din cadrul unui proiect de asistenţă tehnică, având ca scop perfecţionarea legislaţiei bancare naţionale conform celor mai bune practici internaţionale privind activitatea de licenţiere, reglementare şi supraveghere a băncilor”, a declarat viceguvernatorul BNM Cristina Harea, la prezentarea proiectul în Parlament.
Potrivit ei, ţara noastră este singura ţara care se mai conduce de standarde vechi de 30 de ani – Basel I, aprobate încă în 1988, în timp ce ţările CSI şi UE deja au trecut la implementarea standardelor Basel II şi Basel III. Noua lege privind activitatea băncilor a fost elaborată cu suportul experţilor băncilor centrale din România şi Olanda.
Harea a precizat că implementarea standardelor Basel III va permite băncilor din Moldova să gestioneze mai bine nu doar riscurile aferente creditelor, dar şi celor de piaţă şi operaţionale. În acelaşi timp, Banca Naţională va primi un spectru mai larg de instrumente pentru a preveni şi depista posibile probleme, dar şi de intervenţie operativă. În special, vor fi extinse drepturile şi obligaţiunile BNM în procesul de evaluare şi supraveghere a băncilor.
De asemenea, băncile nu pot să gajeze propriile acţiuni de tezaur pe contul datoriilor băncii, să acorde credite garantate cu acţiuni, alte titluri de capital sau cu obligaţiuni emise de bancă şi/sau de o altă persoană afiliată, inclusiv de o entitate care aparţine grupului din care face parte banca.
Băncile trebuie să întocmească şi să prezinte Băncii Naţionale a Moldovei rapoarte, date şi informaţii cu privire la cadrul de administrare a activităţii, fondurile proprii, amortizoarele de capital, cerinţele de acoperire a riscurilor, expunerile mari, lichiditatea, indicatorul efectului de levier şi alte rapoarte în scopuri prudenţiale în condiţiile stabilite în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, pe bază individuală şi, respectiv, pe bază consolidată.
„Orice persoană fizică sau juridică ce a decis să înstrăineze, direct ori indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, o deţinere calificată într-o bancă sau să-şi reducă deţinerea calificată astfel încât proporţia drepturilor sale de vot ori a deţinerii în capitalul social să se situeze sub nivelurile de 1%, 5%, 10%, 20%, 33% sau 50% sau astfel încât banca în cauză să înceteze să mai fie o filială a persoanei respective, trebuie să notifice în prealabil, în scris, Băncii Naţionale a Moldovei. Banca trebuie să identifice şi să informeze Banca Centrală, de îndată ce ia cunoştinţă, despre orice achiziţie sau înstrăinare, directă sau indirectă, inclusiv de către beneficiarul efectiv, a deţinerilor în capitalul său care depăşeşte nivelurile de 1%, 5%, 10%, 20%, 33%, 50%”, se mai spune în proiectul de lege.
În cazul în care acţionarii nu respectă prevederile legale, BNM poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acestor acţiuni, a dreptului de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, a dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, a dreptului de a propune candidaţi pentru membrii organului de conducere, a dreptului de a primi dividende, de vânzare de către persoana al cărei drept de vot a fost suspendat, a acţiunilor deţinute în termen de 3 luni de la data retragerii aprobării prealabile.
Banca nu poate acorda credite sau efectua tranzacţii cu persoanele afiliate băncii, dacă astfel de credite se acordă sau astfel de tranzacţii se efectuează în condiţii mai avantajoase decât cele prevăzute pentru persoanele care nu sunt afiliate băncii. Ba mai mult, orice tranzacţie cu o persoană afiliată băncii, ce depăşeşte suma de un milion de lei, trebuie să fie aprobată înaintea încheierii acesteia, cu votul cel puţin al majorităţii membrilor consiliului băncii, cu excepţia cazurilor prevăzute în reglementările Băncii Naţionale a Moldovei.
Pentru realizarea eficientă a competenţelor supraveghetorului şi consolidarea guvernanţei corporative în bănci, proiectul legii dispune unele derogări de la Legea privind societăţile pe acţiuni, referitoare la atribuţiile adunării generale a acţionarilor, ale consiliului şi organului executiv, precum şi excluderea comisiilor de cenzori din lista organelor de control ale băncilor.
La finalizarea implementării proiectului twinning la BNM, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, spunea că noua lege bancară va constitui următoarea etapă de reformare a sectorului bancar moldovenesc. Procesul a fost iniţiat anul trecut şi îşi propune să modernizeze activităţile bancare, ca urmare a crizei din anii 2014–2015. Noua lege va include toate componentele necesare pentru a asigura o guvernanţă internă sănătoasă în bănci, un proces de gestionare a riscurilor prudenţiale şi va permite efectuarea de către BNM a unei supravegheri bazate pe riscuri. Legea a trecut expertiza de armonizare şi până la finele lunii iulie urmează să ajungă în Guvern, iar până la sfârşitul anului să fie adoptată de Parlament.
Victor URSU
