Criza gazelor a devenit, se pare, un fapt banal. În ultimii zece ani au existat cinci situaţii în care, fie din cauza că nu s-a ajuns la un acord cu societatea ucraineană Naftogaz privind livrările de gaze, fie ca urmare a unor datorii restante pentru consumul de gaze, Gazprom reducea sau chiar tăia livrările de gaze spre Ucraina, ce punea în dificultate şi Republica Moldova.
Aşa s-a întâmplat în ianuarie 2009. A urmat noiembrie 2013, apoi iunie 2014. În pragul unei noi situaţii de criză s-a ajuns şi la începutul lunii martie 2018.
Preşedintele consiliului de administraţie al Gazprom, Alexei Miller, a anunţat că a iniţiat rezilierea contractelor cu Naftogaz privind livrarea gazelor naturale în Ucraina, dar şi tranzitarea lor către Europa, deşi contractele sunt valabile până la sfârşitul anului viitor. Toate au pornit de la o decizie a Curţii de Arbitraj de la Stockholm în favoarea companiei ucrainene Naftogaz prin care a obligat concernul rus să achite despăgubiri de 4,63 miliarde de dolari pentru că nu a respectat condiţiile contractuale şi livra anual mai puţin gaz prin conductele companiei ucrainene decât era stipulat în contract, dar şi achita un preţ prea mic pentru tranzitul gazelor prin conductele de pe teritoriul Ucrainei. Din suma de 4,63 de miliarde de dolari, Gazprom ar urma să reţină datoriile pe care le are Naftogaz şi să livreze în contul ucrainenilor restul de 2,56 de miliarde de dolari.
Gazprom a precizat că prin decizia sa Curtea de Arbitraj de la Stockholm i-a încălcat interesele.
„Arbitrii şi-au argumentat decizia prin înrăutăţirea accentuată a stării economiei ucrainene. Noi ne opunem în mod categoric soluţionării problemelor economice ale Ucrainei pe cheltuiala noastră”, a subliniat Miller. “Prelungirea contractelor nu este, aşadar, oportună şi nici interesantă financiar pentru Gazprom”, a adăugat el, anunţând că sesizează din nou Curtea de la Stockholm pentru a-i cere să rupă contractul în vigoare.
Şi mai mult, probabil, i-a supărat pe mai marii Gazprom-ului faptul că anume concernul rus, după criza gazelor din iunie 2014, a dat în judecată Ucraina la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm pentru a recupera datoria de 4,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale livrate Kievului.
Declaraţiile preşedintelui consiliului de administraţie al Gazprom a îngrijorat europenii, care se confruntă cu o iarnă nemiloasă cu geruri năprasnice şi, respectiv, un consum record de gaze. România a solicitat Gazprom-ului suplimentarea livrărilor de gaze, dar a fost refuzată. La fel şi alte ţări din Europa. Grupul rus a anunţat că nu poate suplimenta livrările de gaze în Uniunea Europeană, aşa cum au solicitat ţările-membre din cauza temperaturilor foarte scăzute. Autorităţile de la Kiev au început deja să importe gaze naturale din Polonia, pentru a acoperi deficitul.
Însă Comisia Europeană, pe care Kievul a chemat-o să medieze, a avertizat că este dificil ca ţările europene să aprovizioneze Ucraina, având în vedere propriile nevoi, care au crescut mult din cauza valului de frig actual.
“Situaţia provoacă îngrijorări nu doar cu privire la livrarea directă de gaze naturale Ucrainei, dar şi cu privire la un eventual tranzit al gazelor naturale către UE”, şi-a exprimat îngrijorarea vicepreşedintele CE însărcinat cu Energia, Maros Sefcovic, citat într-un comunicat.
De notat că aproximativ 15 la sută din gazele naturale ale ţărilor din Balcani vin din Federaţia Rusă, prin Ucraina. Aproximativ 15 la sută din gazele naturale ale Europei vin din Federaţia Rusă, prin Ucraina. Ponderea gazului rusesc pe piaţa europeană de astăzi este cea mai mare din punct de vedere istoric – 34,7 la sută. „Aproape 35 la sută din întreaga piaţă europeană a gazelor naturale este gazul nostru. Dar, cel mai important, cererea de gaze ruseşti în Europa creşte şi va continua să crească”, a declarat Miller.
Societatea pe acţiuni Moldovagaz a difuzat pe 2 martie, imediat după izbucnirea conflictului gazier ruso-ucrainean, un comunicat în care dă asigurări că livrările de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova nu vor fi perturbate şi vor fi realizate în volume depline, conform contractului existent, în pofida anunţului concernului Gazprom privind ruperea relaţiilor contractuale cu Naftogaz din Ucraina.
Moldovagaz are semnat cu Gazprom contracte de furnizare şi tranzitare a gazelor naturale prin teritoriul Republicii Moldova valabile până la finele anului 2019. În acelaşi timp, “nu a parvenit nici o înştiinţare din partea Gazprom cu privire la o eventuală sistare a furnizării gazelor naturale către Republica Moldova sau careva schimbări în contractul existent”, mai menţiona Moldovagaz.
Şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii informa pe 2 martie că Moldovagaz nu a primit sesizări din partea Gazprom cu privire la sistarea furnizării gazelor naturale către Republica Moldova şi a tranzitului de gaze ruseşti spre ţările din regiunea balcanică şi Turcia.
“Sistemul de aprovizionare cu gaze al Republicii Moldova şi de tranzit prin culoarul transbalcanic funcţionează în regim normal şi sigur”, mai preciza Serviciul de informare al ministerului.
Solicitat de Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES să comenteze situaţia creată, expertul economic Victor Parlicov a declarat că este vorba doar despre o intenţie a concernului rus, care, chiar în cazul sistării gazului natural către Ucraina, este obligat să-şi onoreze angajamentele contractuale faţă de alte ţări, inclusiv Republica Moldova.
„Scriam la sfârşitul săptămânii trecute că, de fapt, s-ar putea să se repete situaţia din 2014. În timpul crizei de la mijlocul lunii iunie 2014, Gazprom a anunţat, după ce a redus furnizarea de gaze către Ucraina, că va continua să livreze consumatorilor europeni întreaga cantitate de gaze naturale contractată şi a cerut companiei ucrainene de stat Naftogaz să asigure tranzitul prin Ucraina”, transmitea Reuters.
“Întreaga cantitate de gaze naturale pentru consumatorii europeni este livrată şi solicităm Naftogaz să asigure tranzitul”, le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kupriyanov.
Şi iată că, pe 3 martie, la numai două zile după izbucnirea conflictului, Ministerul rus al energiei a anunţat sâmbătă că livrările de gaze naturale către Uniunea Europeană nu sunt periclitate de decizia Gazprom de a renunţa la aprovizionarea Ucrainei. Sâmbătă, într-o convorbire telefonică cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a dat asigurări că tranzitul gazelor prin Ucraina nu va fi afectat până la încheierea completă a contractului dintre Gazprom şi Naftogaz.
Şi autorităţile de la Kiev au anunţat că deocamdată livrările de gaz către Europa prin conductele de pe teritoriul ucrainean nu sunt afectate. Societatea naţională de transport al gazelor Ukrtransgaz a precizat că au fost necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea livrărilor către clienţii europeni.
Portalul mold-street.com scria, cu referire la Ukrtransgaz, pe 5 martie că cantitatea de gaze importată în Republica Moldova din Federaţia Rusă depăşeşte cu mult volumul contractat şi a ajuns la cote maxime în această iarnă. Pe 3 martie 2018 cantitatea de gaze importată în sistemul naţional de transport prin punctul Orlovka (hotarul moldo-ucrainean) a ajuns la nivelul maxim din acest an, de 15,3 milioane metri cubi.
Vlad Bercu
