Facilitarea comerţului internaţional nu este numai necesară, dar şi esenţială pentru R. Moldova. Cum trebuie făcută, ce obiective trebuie urmărite, care vor fi efectele, s-a discutat în cadrul primei Conferinţe dedicate facilitării comerţului internaţional – e-TRADECON, care a avut loc în zilele de 25-26 martie.
Se vorbeşte mult despre standarde, noi tehnologii, produse, noi pieţe de desfacere a produselor moldoveneşti şi, nu în ultima instanţă, reforma serviciului vamal. Se discută despre facilităţile fiscale şi vamale, programele de promovare a mărfurilor pe pieţele externe, calitate sau reformele care urmează să fie realizate. Toate acestea pleacă de la un numitor comun: facilitarea comerţului internaţional.
“Pentru ţara noastră este crucială aderarea la standardele valorice ale pieţelor regionale şi celei globale, precum şi încurajarea exporturilor de mărfuri şi servicii pe plan internaţional. În acest sens, aşteptata ratificare de către Parlament a noului Cod Vamal ar avea un impact major în facilitarea comerţului internaţional”, a declarat prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi. El a adăugat că „este imperativ să depunem împreună eforturile necesare pentru a asigura în R. Moldova o societate modernă dezvoltată, în care tehnologiile de ultimă oră să fie parte a vieţii cotidiene”.
Cum ar trebui încurajată îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate agenţilor economici, reduse costurile, îmbunătăţit într-un final gradul de competitivitate a ţării şi atractivitatea produselor moldoveneşti pe pieţele externe şi a le face mai concurenţiale, acestea şi alte probleme au fost discutate pe parcursul a două zile. Iar vorbitorii au fost dintre cei vizaţi în aceste probleme, experţi din domeniul vamal din sectorul public şi privat, specialişti în domeniul logistici internaţionale, dar şi toţi cei interesaţi de comerţ.
Spun, deşi pandemia a dictat un alt comportament economic în această perioadă dificilă, necesitatea de reforme şi de promovare a unor măsuri în vederea facilitării comerţului internaţional nu au fost anulate, ba dimpotrivă, mai mult ca oricând este necesară pregătirea pentru timpurile când economia va prinde turaţii.
Prezent virtual în cadrul panelului de deschidere a Conferinţei, E. S. Dereck J. Hogan, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova a afirmat: “Deşi inovaţia în domeniul comerţului electronic avansează, nu trebuie să uităm că întreprinderile de succes implică încă deseori circulaţia fizică a mărfurilor. De asemenea, este necesar să examinăm problemele mai ample ale lanţului de aprovizionare şi distribuţie pentru a identifica aspectele ce pot fi îmbunătăţite, precum şi modul în care se poate ajunge la aceste îmbunătăţiri”.
USAID a susţinut realizarea unui studiu cuprinzător privind coridoarele comerciale ale R. Moldova, care a inclus recomandări în sprijinul creşterii economiei Moldovei, a informat diplomatul american. „Vom continua să colaborăm cu Guvernul R. Moldova şi cu sectorul privat pentru a pune în aplicare aceste recomandări şi pentru a susţine mai multe companii moldoveneşti în desfăşurarea activităţii comerciale internaţionale”, a spus Dereck J. Hogan.
Cel mai mare partener comercial al R. Moldova a devenit Uniunea Europeană. Şi atunci când vorbim despre principalele ţări de destinaţie a exporturilor din R. Moldova, avem în vedere în primul rând România, cu o cotă de 28,4 la sută din total, Germania (9,1%), Italia (8,6%), care au intrat în TOP-5 pieţe de desfacere în anul 2020.
„R. Moldova este un partener important al Uniunii Europene, iar Acordul de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) rămân o bază stabilă a parteneriatului nostru. DCFTA aduce roade în Moldova. În 2020, UE a rămas şi şi-a consolidat poziţia de cel mai mare partener comercial al Moldovei, însumând cca 70% din volumul exportului”, a declarat E. S. Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova. Oficialul european a apreciat eforturile Serviciului Vamal care a continuat procesul de modernizare, în pofida provocărilor legate de pandemie. Noul Cod Vamal, elaborat cu suportul UE şi în conformitate cu Codul Vamal al Uniunii Europene, este actualmente în aşteptarea adoptării finale de către Parlament. „Ne aşteptăm să fie adoptat în mod prioritar. Acesta va oferi instrumente moderne pentru facilitarea comerţului în conformitate cu standardele internaţionale de cel mai înalt nivel, care ar spori comerţul şi ar îmbunătăţi relaţia între Serviciul Vamal şi comunitate de afaceri”, a mai spus diplomatul european. El a mai accentuat că „un sector al justiţiei independent şi imparţial cu proceduri legale transparente şi corecte este esenţial pentru atractivitatea Moldovei în calitate de un loc potrivit pentru afaceri”.
Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, a remarcat că „dezvoltarea dialogului cu mediul de afaceri reprezintă o strategie instituţională a Serviciului Vamal. Din acest motiv, suntem implicaţi într-un proces continuu de identificare şi promovare a unor noi instrumente de facilitare a comerţului internaţional. Orice progres poate fi atins doar prin dialog, iar acum, mai mult ca oricând, agenţii economici au nevoie de susţinerea autorităţilor în activitatea pe care o desfăşoară. Am convingerea că acest eveniment va impulsiona colaborarea dintre Serviciul Vamal şi mediul de afaceri în contextul situaţiei de criză provocată de pandemie”.
În cadrul Conferinţei, experţii au dezbătut elementele inovatoare ale noului Cod Vamal şi impactul acestora asupra facilitării comerţului internaţional; rolul digitizării în raţionalizarea proceselor aferente vămuirii de mărfuri, precum şi în minimizarea interacţiunii businessului cu autorităţile publice şi reducerea costurilor aferente.
Ce este nou în noul Cod Vamal? Care sunt elementele inovatoare ale Codului Vamal. „Pentru prima dată Codul vamal reglementează expres procedura de înregistrare a persoanelor în vederea desfăşurării activităţii reglementate de legislaţia vamală. Un alt instrument important este cel de reprezentare a intereselor agenţilor economici în raport cu Serviciul Vamal. Proiectul vine cu un concept nou, ce prevede reprezentarea directă sau indirectă a intereselor plătitorului vamal. Această reprezentare, pentru prima dată, urmează să fie extinsă nu numai asupra brokerilor vamali, liberalizând, de fapt, această piaţă de activitate. Această activitate poate fi practicată atât de brokerii vamali, cât şi de un agent economic, care corespunde conformităţii, probabilităţii, care are un sistem de gestionare eficientă a contabilităţii şi care corespunde standardelor minime practice, are cunoştinţele şi practica necesară pentru desfăşurarea acestor activităţi. O altă procedură absolut nouă care se regăseşte în proiect este, de fapt, procedura de examinare a cererilor. Pentru prima dată, Codul Vamal implementează un instrument, aşa cum ne place nouă să spunem, dreptul la replică a solicitantului. O altă prevedere nouă stipulează că termenul de depunere a contestaţiei asupra deciziei Serviciului Vamal a fost prelungit de la 10 la 30 de zile. Reglementarea procedurii de păstrare a documentelor şi informaţiei aferente desfăşurării activităţii reglementate de legislaţia vamală este şi el un instrument care vine să completeze acest proiect de lege în vederea asigurării unui cadru normativ clar”, a explicat şefa Direcţiei politici fiscale şi vamale a Ministerului Finanţelor, Corina Alexa. Ea s-a referit şi la alte noutăţi, ca excluderea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, conversiile monetare şi modalitatea de calculare a termenilor, preluarea prevederilor aferente Agenţilor Economici Autorizaţi, inclusiv extinderea simplificărilor pentru aceştia prin acordarea de autorizaţii de „expeditor agreat”, „destinatar agreat”, garanţii reduse şi sigilii proprii.
Referindu-se la noul Cod Vamal, la a cărui elaborare a participat, expertul în domeniul vamal, Eduard Sîrbu, a afirmat că, prin analogie, „dacă până în prezent comerţul exterior al R. Moldova a mers cu o maşină veche, un pic obosită, dar care merge cu o anumită viteză, oferă un anumit grad de confort, acum se propune de a trece la o maşină mult mai nouă, care merge mai bine, mai repede”. Dar, crede expertul, „maşina nouă necesită costuri de deservire un pic mai mari”. Noul Cod Vamal prevede un mecanism nou, aşa-numitele „decizii vamale”, care va permite să fie soluţionate mai repede diferite probleme, diferite conflicte în cadrul procedurilor de vămuire sau a altor proceduri legate de comerţul extern, nu numaidecât cu apelarea la sistemul judiciar. Va fi o procedură de soluţionare administrativă a acestor conflicte, care se presupune a fi una mai rapidă, una mai ieftină şi, de ce nu, mai eficientă. Va fi vorba de soluţionarea unui litigiu între agentul economic şi organul vamal. Este important şi dreptul la replică. Este foarte important pentru organul vamal de a soluţiona corect acest mecanism, mai ales în sensul unui cadru informaţional. Ceea ce, în opinia expertului, nu există.
Eduard Sîrbu s-a referit şi la alte probleme care ar trebui să fie soluţionate. El a spus că este o provocare pentru Serviciul Vamal de a implementa sisteme informaţionale pentru deciziile vamale.
În cadrul Conferinţei au fost trecute în revistă bunele practici de cooperare internaţională, precum controlul comun, schimbul de date, dar şi reafirmate planurile de colaborare în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii vamale. Invitaţii la e-TRADECON au meditat asupra particularităţilor lanţului valoric a e-comerţului internaţional în contextul ferestrei de oportunitate generate de criza pandemică, precum şi impactul regulator în stimularea e-comerţului.
Status quo-ul normativ în ceea ce priveşte valorarea în vamă şi originea mărfurilor în calitate de elemente inerente ale procesului de vămuire vor fi dezbătute cu experţii de top din cadrul Serviciului Vamal şi a Băncii Mondiale. Ultimul panel a fost dedicat aspectelor ce ţin de conformarea benevolă a agenţilor economici la reglementările vamale, precum şi acţiunilor diferitor actori în combaterea contrabandei, respectiv, în asigurarea aceloraşi reguli de joc pentru mediul de afaceri din R. Moldova.
Evenimentul a fost organizat de Serviciul Vamal al R. Moldova, Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova şi Camera de Comerţ Americană din Moldova. Conferinţa are în calitate de parteneri Asociaţia Businessului European, Misiunea Înalţilor Consilieri ai Uniunii Europene, fiind susţinută de PwC Moldova. Forumul a întrunit experţi de top din cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare, Băncii Mondiale, Corporaţiei Financiare Internaţionale, Comisiei Europene, USAID, reprezentanţi ai autorităţilor vamale din Moldova, România, Ucraina.
Vlad Bercu
