Dobânzile la credite continuă să scadă pe fundalul aşteptărilor inflaţioniste mai mici. În luna iunie, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a Moldovei, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 10,03 la sută, diminuându-se cu 4,12 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele în monedă naţională a scăzut cu 0,23 puncte procentuale.
Creditele acordate pe termen de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna iunie 2017, ponderea lor a constituit 40,46 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 9,76 la sută (în descreştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de luna anterioară). Persoanelor juridice le-a revenit o pondere majoră de 61,34 la sută din volumul total al creditelor noi acordate în monedă naţională, cu o rată medie de 10,27 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 9,64 la sută.
“Nivelul activităţii de creditare a băncilor comerciale este sub nivelul creşterilor economice declarate. La moment, băncile nu-şi îndeplinesc funcţiile de bază de creditare a activităţilor economice, ci atrag resursele în sistem pentru a le plasa în instrumentele BNM sau pentru a le oferi cu împrumut Guvernului. Aceste resurse sunt oferite Guvernului la dobânzi relativ mari comparativ cu alternativele de împrumut din resurse externe pe care le are Republica Moldova”, a explicat în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic” expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţa.
În ceea ce priveşte soldul împrumuturilor pentru economie, acestea s-au majorat cu 702,3 mil. lei (1,9 la sută) atât din contul creşterii cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 326,3 mil. lei (1,5 la sută), cât şi a celor în valută (exprimate în MDL) cu 376,0 mil. lei (2,3 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 24,0 mil. USD. Majorarea creditelor pentru economie a fost influenţată de creşterea economică de 3,1 la sută din trimestrul unu. Or, din perspectiva utilizărilor, dinamica respectivă este condiţionată de cererea internă şi externă, de majorarea consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 4,2 la sută.
Persoanelor juridice le-a revenit o pondere majoră de 61,34 la sută din volumul total al creditelor noi acordate în monedă naţională, cu o rată medie de 10,27 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 9,64 la sută.
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută a constituit, în luna iulie, 5,07 la sută, fiind cu 1,07 puncte procentuale inferioară celei din luna iunie 2016. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a scăzut cu 0,03 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi acordate în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 5,05 la sută, constituind 99,29 la sută din totalul creditelor în valută.
Creditarea persoanelor fizice este în proporţie de 75% realizată de trei bănci din TOP-5, care au oferit 5,3 miliarde lei din totalul de 7,08 miliarde lei. Este vorba de Agroindbank, Mobiasbancă şi Moldindconbank.
“Cât priveşte politica de creditare a băncii orientate spre persoanele fizice, observăm că avem două bănci, EuroCreditBank şi Mobiasbancă despre care se poate spune clar că au o politică activă de creditare a persoanelor fizice. Totodată, Agroindbank, datorită cotei mari de piaţă, contribuie la majorarea valorii medii a volumului de credite oferite de bănci persoanelor fizice. Totuşi, 7 din 11 bănci au un portofoliu de creditare a persoanelor fizice mai mic decât media pe sistem, ceea ce indică la un potenţial neexplorat de bănci privind creditarea persoanelor fizice”, a menţionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă în publicaţia Trend Hunter.
Potrivit lui, deşi cea mai mare parte a băncilor nu explorează potenţialul de creditare pentru persoanele fizice, acestea au cele mai puţine împrumuturi neperformante. “Ponderea medie a creditelor compromise reprezintă 3,4% ceea ce este de 3 ori mai puţin decât media creditelor compromise pe sistemul bancar. Chiar şi cele mai mari ponderi sunt comparabile cu nivelul mediu din sistemul bancar. Cele mai importante bănci la creditarea persoanelor fizice, MAIB, Mobiasbancă şi MICB, înregistrează indicatori foarte mici la credite neperformante, ceea ce denotă o politică sănătoasă a băncilor de lucru cu persoanele fizice”, a mai spus Ioniţă.
Economistul susţine că strategia prioritară de creditare a persoanelor fizice pentru băncile noastre este mai mult o excepţie decât regulă. Doar la trei bănci vedem o concentrare clară pe creditarea persoanelor fizice. Persoanele fizice sunt cei mai buni clienţi ai băncilor, ponderea creditelor neperformante este de 3 ori mai mică decât media pe sistemul bancar. Creditarea persoanelor fizice este de 10 ori mai sigură decât a serviciilor şi construcţiilor unde ponderea creditelor neperformante ajunge la 35-40%.
Deşi, potrivit ultimelor date ale BNM, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat în luna iunie cu 542,6 mil. lei şi a constituit 31 miliarde lei, cu o pondere de 56,8 la sută din soldul total al depozitelor, Negruţa susţine că imaginea băncilor moldoveneşti este şifonată ca urmare a fraudelor care au avut loc. “Fraudele bancare au ştirbit din imaginea instituţiilor financiare din Republica Moldova, iar populaţia cu o mai puţină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar, dar avem deadline-uri depăşite faţă de cerinţele memorandumului cu FMI semnat în 2016, iar până la următoarea misiune de evaluare din toamnă a rămas foarte puţin timp. Problemele pe care urma să le soluţioneze BNM ţin de transparentizarea acţionarilor, schimbarea regulilor de management şi tot ce ţine de monitorizarea creditării dubioase. Vedem că problema persistă la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank, cu pachetele de acţiuni litigioase. Aceste pachete trebuie să aibă o finalitate că nu planează riscul de litigii internaţionale. Totodată, e nevoie ca până la sfârşitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, un fel de paşaportizare de credibilitate astfel ca cetăţenii să aibă încrederea că banii depuşi lucrează pentru economie şi nu în interesul unor grupuri afiliate”, a precizat Negruţa.
În opinia lui, restabilirea credibilităţii instituţiilor financiar-bancare depinde de reuşita implementării noului cadru legal din domeniul adoptat la insistenţa structurilor financiare internaţionale în 2016. Transparenţa acţionariatului şi noile modele de guvernanţă corporativă impuse băncilor comerciale pot reabilita credibilitatea, asigura transparenţa şi previzibilitatea în activitatea acestora.
Victor URSU
