Moldovenii care muncesc în străinătate continuă să trimită bani acasă, iar banii acoperă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru moldovenii rămaşi acasă. Pe de altă parte asigură şi fluxul de valută în ţară. Deşi banii migranţilor ar fi o sursă pentru investiţii, aceştia sunt folosiţi în mare parte pentru consum şi circa 10% ajung în afaceri.
“Conform provenienţei geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din UE au fost în creştere cu 11,4 la sută, comparativ cu primul trimestru 2016 şi au înregistrat o pondere de 33,3 la sută, marcând o evoluţie pozitivă cu tendinţă de accelerare a creşterii (+2,5 la sută în tr. I 2016/tr. I 2015 şi +14,1 la sută în tr. I 2017/tr. I 2015). Transferurile din CSI s-au majorat cu 15,2 la sută, comparativ cu primul trimestru 2016, revenindu-le o pondere de 33,1 la sută. După evoluţia negativă din 2016 (-28,7 la sută tr. I 2016/tr. I 2015), creşterea din trimestrul I 2017 se datorează parţial efectului de bază din anul precedent, însă cu siguranţă ea poate fi interpretată ca o tendinţă de stabilizare, ţinând cont de încetinirea tempoului de micşorare a transferurilor din această zonă cu peste 10 puncte procentuale (-17,8 la sută tr. I 2017/tr. I 2015). Respectiv, transferurile din alte state compoziţional au constituit 34,0 la sută în trimestrul I 2016 şi 33,6 la sută în trimestrul I 2017, însă valoric au demonstrat, de asemenea, o creştere ce poate fi caracterizată ca stabilă, de 11,4 la sută faţă de trimestrul I 2016 (+10 la sută tr. I 2016/tr. I 2015)”, potrivit datelor balanţei de plăţi a BNM.
În distribuţia pe state a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, Rusia continuă să fie sursa principală de mijloace transferate, deţinând ponderea de 31,8 la sută (80,13 mil. USD) din total, în creştere cu 15,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2016, cu tendinţă de recuperare după evoluţia negativă din 2015–2016. Alte surse importante de transferuri au fost: Israel – 18,6 la sută (46,88 mil. USD), în creştere accelerată; Italia – 12,9 la sută (32,49 mil. USD), în situaţie neschimbată esenţial; SUA – 8,6 la sută (21,70 mil. USD), în scădere; Marea Britanie – 4,4 la sută (10,97 mil. USD), Germania – 4,1 la sută (10,42 mil. USD) şi Franţa – 2,5 la sută (6,26 mil. USD), toate trei în creştere stabilă; Turcia – 1,4 la sută (3,54 mil. USD), Spania – 1,1 la sută (2,82 mil. USD) şi Irlanda – 1,1 la sută (2,74 mil. USD), toate trei în creştere lentă.
În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, prin intermediul sistemelor de remitere de bani, transferurilor în dolari SUA le-a revenit ponderea principală de 50,4 la sută, urmate de transferurile în euro – 40,3 la sută şi de cele în ruble ruseşti – 9,3 la sută.
“Dolarul american a avut o pondere de 63,4 la sută din totalul intrărilor şi 63,5 la sută din totalul ieşirilor. Faţă de trimestrul I 2016, ponderea tranzacţiilor în dolari SUA s-a majorat cu 2,8 puncte procentuale la intrări şi 2,9 puncte procentuale la ieşiri. În operaţiunile ce ţin de comerţul cu bunuri şi servicii, cele în dolari SUA au reprezentat 48,6 la sută din încasări şi 51,9 la sută din plăţi. Ponderea operaţiunilor în euro a constituit 18,0 la sută la intrări şi 17,7 la sută la ieşiri. Comparativ cu trimestrul I 2016, ponderea tranzacţiilor în euro s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale la intrări şi 0,4 puncte procentuale la ieşiri. În fluxurile aferente comerţului cu bunuri şi servicii, operaţiunile în euro au deţinut 44,4 la sută din încasări şi 42,1 la sută din plăţi”, potrivit datelor balanţei de plăţi a BNM.
Operaţiunile în ruble ruseşti au avut o pondere de 2,0 la sută atât la intrări, cât şi la ieşiri, înregistrând o diminuare nesemnificativă a ponderii faţă de trimestrul I 2016 (cu 0,1 puncte procentuale). În fluxurile aferente comerţului cu bunuri şi servicii, operaţiunile în ruble ruseşti au constituit 4,0 la sută din încasări şi 4,7 la sută din plăţi.
Fiecare moldovean care pleacă în străinătate trimite bani acasă de 2 sau maximum 4 ori pe an şi speră să se întoarcă definitiv într-o perioadă medie de 5,4 ani.
Totodată, cele mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, arată că din cheltuielile totale medii lunare, peste 60% reprezintă cheltuielile de consum. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,6% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În prezent, aproximativ 22 la sută din cetăţenii Republicii Moldova muncesc peste hotarele ţării. Moldova ocupă în acest top a şasea poziţie, după Bosnia şi Herţegovina, Albania, Macedonia, Portugalia şi Muntenegru, conform, unui clasament publicat de publicaţia britanică Daily Mail. Republica Moldova este în top 10 ţări care au cei mai mulţi cetăţeni plecaţi peste hotare.
“Europa de Est este afectată în mod deosebit de această tendinţă demografică, iar numărul locuitorilor ar putea scădea cu peste 15% în Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia şi Ucraina”.
Numărul moldovenilor care muncesc peste hotare, inclusiv sezonier, este estimat de Banca Mondială la 750-800 mii de persoane. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în anul 2015 erau declarate plecate peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de lucru 325,4 mii de persoane, dintre care 206,2 mii în Federaţia Rusă. Unele voci susţin însă că în Rusia muncesc circa 600-700 mii de cetăţeni moldoveni. Serviciul Federal de Migraţiune din Federaţia Rusă susţine că e vorba 500 mii, iar economiştii afirmă că cifra celor care muncesc în Rusia este de 300-400 mii.
Victor URSU
