Rulajul pieţei valutare în numerar a constituit 363,8 mil. USD, cu aproape 10 la sută mai mult în iulie faţă de luna precedentă. Majorarea a fost generată de creşterea operaţiunilor de vânzare-cumpărare a principalelor valute străine, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Economiştii susţin că majorarea tranzacţiilor a fost influenţată de aprecierea leului şi de fluxul de remiteri ale moldovenilor care muncesc în străinătate şi a exportatorilor, ceea ce depăşeşte cererea şi nevoile importatorilor.
Datele BNM arată că în luna iulie cumpărările de valută s-au majorat cu 12 la sută, iar vânzările – cu 3,2 la sută. Cumpărările nete ale principalelor valute străine pe piaţa valutară internă pe parcursul lunii iulie 2017 au constituit 280,6 mil. USD, iar vânzările – 83,2 mil. USD.
În structura rulajului tranzacţiilor de cumpărare-vânzare contra lei moldoveneşti a principalelor valute străine efectuate pe piaţa în numerar, tranzacţiile în euro au constituit 62,7 la sută, în dolari SUA – 21,7 la sută, în ruble ruseşti – 9,5 la sută, în lei româneşti şi hrivne ucrainene – câte 1,6 şi, respectiv, 0,9 la sută. Comparativ cu luna precedentă, în iulie 2017 rulajul dolarului SUA s-a redus cu 2,6 p.p., iar ponderea euro a crescut cu 0,3 p.p.
Datele BNM arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 29,6 mil. USD sau cu 16,4 la sută, în timp ce cererea netă de valută din partea agenţilor economici a înregistrat o diminuare de 14,4 mil. USD sau 9,9 la sută.
În aceste condiţii, în luna iulie, s-a atestat o încetinire a ritmului de apreciere a leului în raport cu dolarul SUA, cursul mediu al acestuia coborând de la 18,2401 până la 18,1425 USD/MDL sau cu 0,5 la sută. În ceea ce priveşte structura valutară a ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (69,1 la sută), urmată de dolarul SUA (16,2 la sută) şi rubla rusească (12,6 la sută).
Economiştii susţin că oferta mai mare de valută din partea persoanelor fizice a fost influenţată de leul puternic faţă de valutele de referinţă şi un prilej bun pentru BNM de a cumpără valută şi a-şi completa rezervele valutare. Pe fondul unui excedent de valută, BNM a realizat intervenţii de procurare pe piaţa interbancară locală în sumă de 85,0 mil. USD.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, susţine că BNM continuă politica de intervenţie pe piaţa valutară ca urmare a excesului de valută şi cumpără excesul de valută. “Am procurat 112 milioane USD în primul semestru, dar nu am cumpărat tot excedentul din mai multe motive. În primul rând, am observat o corecţie mondială a cursului dolarului faţă de foarte multe valute din regiune a partenerilor noştri comerciali: România, Polonia, Ungaria. Noi am asistat la deprecierea dolarului nu doar faţă de leul moldovenesc, dar şi de alte valute regionale. Pe de altă parte, suntem foarte atenţi să nu cumpărăm valută fără să ne gândim şi la efectul inflaţionist. În momentul când este cumpărată valută, agentul primeşte lei, care intră în sistemul financiar. Un efect direct a majorării masei monetare, dar şi a măririi costurilor pentru BNM de a retrage aceşti bani din circulaţie”, a spus Cioclea.
Economiştii sunt de părere că aprecierea pe moment a leului moldovenesc faţă de valutele de referinţă pune în dificultate agenţii economici, în condiţiile în care nu-şi pot face planuri financiare. Pe de altă parte, de pe urma deprecierii dolarului în raport cu leul moldovenesc beneficiază importatorii, iar în pierdere sunt cei care exportă produse moldoveneşti. Importatorii, folosindu-se de moment, aduc mai multe mărfuri pe piaţa locală fără a coborî preţurile şi obţin mai multă valută şi venituri neplanificate.
Cât priveşte perioada aprecierii leului, aceasta va dura atât timp cât pe piaţă va fi exces de valută străină. Pe plan internaţional, analiştii de la Morgan Stanley susţin că anul acesta, euro s-a apreciat cu 12% faţă de dolar, pe fondul îmbunătăţirii creşterii economice şi a diminuării temerilor privind ascensiunea mişcărilor populiste. Ei se aşteaptă la noi deprecieri ale lirei sterline, din cauza creşterii slabe a economiei, a inflaţiei ridicate şi a sporirii incertitudinilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).
Ultimele date ale BNM relevă că în primul semestru al anului 2017, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 103,8 milioane USD cu peste 10 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului precedent.
În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice, Rusia continuă să fie partenerul principal al Republicii Moldova, deţinând ponderea de 35,7 la sută (38,71 mil. USD) din total (în scădere cu 2,1 puncte procentuale comparativ cu iunie 2016). De asemenea, sunt de menţionat transferurile din Israel – 16,4 la sută (17,80 mil. USD), din Italia – 12,2 la sută (13,20 mil. USD), SUA – 7,4 la sută (8,01 mil. USD), Marea Britanie – 4,9 la sută (5,26 mil. USD), Germania – 4,5 la sută (4,92 mil. USD), Franţa – 2,7 la sută (2,93 mil. USD), Spania – 1,2 la sută (1,29 mil. USD), Turcia – 1,1 la sută (1,19 mil. USD), Irlanda – 1,0 la sută (1,04 mil. USD), Portugalia – 0,8 la sută (0,91 mil. USD), România – 0,8 la sută (0,84 mil. USD), alte state – 11,3 la sută (12,21 mil. USD).
“În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în dolari SUA le-a revenit ponderea principală de 49,0 la sută (în descreştere cu 0,9 p.p., comparativ cu iunie 2016), urmate de transferurile în euro – 41,1 la sută (în creştere cu 5,0 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 9,9 la sută (în descreştere cu 4,1 p.p.)”, mai arată datele băncii centrale.
În ceea ce priveşte exporturile, datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în luna iunie s-au cifrat 171 milioane USD cu 8,7 la sută mai mult comparativ cu luna similară a anului 2016. Observăm că ritmul de creştere încetineşte în condiţiile în care faţă de luna mai exporturile s-au redus cu 2,1 la sută.
În şase luni ale anului 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 1028,2 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din 2016 cu 13,6%.
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 649,3 mil. dolari SUA (63,1% din total exporturi), fiind în creştere cu 13,6% faţă de ianuarie-iunie 2016, ceea ce a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 8,6%.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 378,9 mil. dolari SUA (36,9% din total exporturi), majorându-se cu 13,5% comparativ cu ianuarie-iunie 2016. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, scaune, fire şi cabluri electrice) au deţinut 24,5% în total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale (medicamente, ţesături, materiale tricotate sau croşetate, mobilier, uleiuri esenţiale, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare, combustibili, vehicule) – 12,4%.
Expertul economic, Viorel Chivriga susţine că după nenumăratele restricţii instituite de către Federaţia Rusă din 2005 încoace, companiile moldoveneşti s-au reorientat pe piaţa din UE, iar în prezent cota exporturilor pe piaţa comunitară este de 63%, în timp ce în CSI se atestă o schimbare lentă. O revenire totală a exportatorilor pe piaţa din Federaţia Rusă este imposibilă în condiţiile în care nişa a fost ocupată de alte state cu produse mai competitive faţă de cele moldoveneşti.
Victor URSU
