Moldovenii economisesc, în medie, în valută străină şi lei moldoveneşti echivalentul a 49 euro, lunar. Cel mai recent Barometru Erste Group privind economisirea spune că acumularea de bani este importantă pentru trei sferturi din populaţia din Europa Centrală şi de Est (ECE).
„Economisirea a devenit mult mai importantă pentru majoritatea locuitorilor din această regiune faţă de acum câţiva ani. Aceasta evoluţie reprezintă o veste bună deoarece susţine nivelul scăzut al îndatorării gospodăriilor şi contribuie totodată la creşterea lichidităţii sectorului financiar”, declară Martin Škopek, Director ECE Retail, Erste Group.
Polonezii şi slovacii sunt campionii economisirii în regiune, punând deoparte 15%, respectiv 12% din venitul lunar net, fiind urmaţi de austrieci, cehi, germani, români şi sârbi cu câte 9%. Comparativ, britanicii economiseau doar 7% din venit, potrivit datelor de la mijlocul anului 2012, deşi veniturile lor s-au menţinut în mare parte la un nivel stabil. Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre moldoveni. Economiile acestora nu se bazează pe salariu, în condiţiile în care media acestuia este de circa 3500 lei pe economie, iar minimul de existenţă este de aproape 1500 lei, lunar. Banii economisiţi de moldoveni provin din transferurile din străinătate şi din diferite tranzacţii.
Într-un studiu realizat anterior de compania de consultanţă Magenta Consulting se spune că 51% dintre respondenţi preferă să păstreze economiile în monedă naţională. În acelaşi timp, 46% dintre moldoveni au mai multă încredere în euro la constituirea depozitelor.
„Euro demult a intrat în viaţa cotidiană a moldovenilor şi este valuta utilizată la nunţile moldoveneşti, la stabilirea ofertelor agenţiilor de turism sau a preţurilor la apartamente. O bună parte dintre moldoveni muncesc în ţările Uniunii Europene, a căror valută de circulaţie este euro”, astfel explică compania de consultanţă atracţia pentru moneda unică europeană.
Potrivit reprezentanţilor companiei, „dolarul american a cedat poziţiile sale în economia mondială şi în viziunile economice ale moldovenilor”, mai puţin de o treime (27%) şi-ar ţine economiile în dolari. După USD urmează leul românesc cu 9%, rubla rusească cu 1% şi hrivna ucraineană cu mai puţin de jumătate de procent.
Ponderea celor care şi-ar încredinţa economiile leului moldovenesc, în segmentul persoanelor de 14-24 de ani, este mai mică decât în segmentele persoanelor mature: 42% în cazul adolescenţilor şi 48% în cazul tinerilor. Maturii sunt cei care contează pe stabilitatea valutei europene, încredinţându-i economiile în proporţie de 53-56%. Cele mai tradiţionaliste din acest punct de vedere sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 65 de ani: doar 31% au ales euro pentru economisirea banilor. Reprezentanţii acestui segment cred că leul moldovenesc este cel mai sigur instrument de economisire: 65% faţă de 42-55% în rândul persoanelor mai tinere.
În cazul persoanelor vorbitoare de limba rusă, 37% pledează pentru dolarul american, iar 58% au ales leul moldovenesc (cu 10 p. p. mai mult decât în segmentul persoanelor vorbitoare de limbă română). Euro este mai atractiv pentru vorbitorii de limba română decât cea rusă (diferenţa între segmente constituie 9 p. p. pentru această valută).
Cetăţenii care locuiesc în regiunea centrală aleg mai des leul moldovenesc pentru economii decât acei care trăiesc la nordul sau sudul ţării: 55% faţă de 44% şi 43%, respectiv.
Ultimele date ale Băncii Naţionale a Moldovei relevă că în luna decembrie 2012 volumul depozitelor noi la termen atrase în moneda naţională s-a micşorat cu 587,7 mil. lei, sau cu 26,0 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, înregistrând 1676,9 mil. lei.
Comparativ cu luna noiembrie 2012, volumul depozitelor la termen atrase în moneda naţională s-a redus cu 131,9 mil. lei (7,3 la sută). Rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în moneda naţională în perioada respectivă a sporit cu 0,48 puncte procentuale, până la nivelul de 8,44 la sută.
Depozitele atrase la termen în moneda naţională de la persoanele fizice au constituit 62,2 la sută din totalul plasamentelor bancare.
Ponderea maximă (36,5 la sută) din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională aparţine depunerilor cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost atrase la o rată medie a dobânzii de 7,73 la sută. Poziţia secundă au deţinut-o depunerile cu termene de la 3 până la 6 luni, constituind 31,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională, atrase la o rată medie de 7.99 la sută. Depozitele atrase la termen în moneda naţională de la persoanele fizice au constituit în perioada respectivă 62,2 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională, diminuându-se cu 3,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferente acestora a constituit 9,90 la sută (în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2012). Volumul depozitelor noi la termen atrase în valută străină (exprimate în MDL), în luna decembrie 2012, a scăzut cu 154,8 mil. lei sau cu 12,2 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, constituind 1118,2 mil. lei.
Comparativ cu luna noiembrie 2012, volumul depozitelor la termen atrase în valută străină în decembrie 2012 s-a diminuat cu 156,8 mil. lei (12.3 la sută), iar rata medie a dobânzii la depozitele atrase s-a majorat cu 0,06 puncte procentuale. Ponderea maximă (31,7 la sută) din totalul depozitelor atrase la termen în valută străină a fost consemnată la depunerile cu termene de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 4,88 la sută, menţinând nivelul lunii precedente.
Per total, depozitele la termen ale persoanelor fizice şi juridice, în lei moldoveneşti şi valută străină, s-au redus cu 29 mil. lei, la 2,78 miliarde lei în decembrie anul trecut faţă de noiembrie, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Valoarea depozitelor la termen s-a redus în urma diminuării plasamentelor bancare în lei moldoveneşti ale persoanelor fizice, la 1,04 miliarde lei de la 1,18 miliarde lei, în noiembrie şi a economiilor în valută străină ale persoanelor fizice şi juridice cu echivalentul a 16 mil. lei, la 1,11 miliarde lei în decembrie.
Datele BNM relevă că în decembrie anul trecut rata medie la depozitele la termen în valută naţională a crescut cu 0,48 puncte procentuale, la 8,44%, în timp ce rata medie pentru plasamenetele în valută străină s-a majorat nesemnificativ, cu 0,06 puncte procentuale şi a constituit 4,68%.
Doar 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent, faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani, se mai spune în Barometrul Erste Group.
Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi, urmaţi de români, sârbi şi unguri. Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor.
Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună, doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară, iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie “aşa şi aşa”.
În termeni nominali, germanii conduc din punctul de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro), urmaţi de austrieci (164 euro), polonezi (90 euro), slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). În timp ce românii economisesc doar 29 de euro.
Barometrul arată un decalaj destul de mare, în condiţiile în care ungurii, ucrainenii, sârbii, croaţii, muntenegrenii şi românii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună.
Pe termen mediu, mai mult de jumătate dintre cehi, slovaci, croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. În prezent, opt din zece sârbi, români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor, în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale.
„Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casă şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă, fie la împrumuturi de la membrii familiei”, se precizează Barometrul Erste Group.
Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%), la polul opus situându-se românii (41%).
Cu toate acestea, unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii.
Aşteptările indică faptul că băncile ar trebui să se ocupe de educaţia financiară.
Peste jumătate dintre respondenţii studiului din cele 12 ţări incluse consideră că nu au suficiente informaţii despre subiectele financiare.
Aproape două treimi dintre cehi şi slovaci cred că subiectele privind gestionarea banilor ar trebui predate copiilor cel târziu în şcoala primară. Marea majoritate a locuitorilor din ECE vor să fie mai bine informaţi cu privire la economie şi finanţe în general.
Victor URSU
