Moldovenii au prins gustul creditelor. Băncile au dat finanţări noi de 2,8 miliarde lei

După o perioadă de reticenţă ca urmare a finanţărilor scumpe, moldovenii au prins gustul creditelor pe sfârşit de an. Astfel, în luna octombrie creditele noi acordate au constituit 2,828.6 milioane lei, în creştere cu 34,8% faţă de luna octombrie 2017, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Ponderea creditelor acordate în monedă naţională a reprezentat 62,2%, a celor în valută – 37,8%. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,760.2 milioane lei (+7,9% faţă de luna precedentă şi +48,4% faţă de octombrie 2017). Volumul creditelor acordate în valută recalculat în MDL a constituit 1,068.4 milioane lei (+5,5% faţă de luna precedentă şi +17,1% faţă de luna octombrie 2017).

Este clar, astfel, că producţia nouă de credite se află într-unul dintre cele mai bune momente, fiind susţinută de apetitul populaţiei pentru consum, dar şi de creşterea salariilor.

Cele mai atractive au fost creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (39,6% din totalul creditelor acordate), unde creditele oferite persoanelor juridice au deţinut ponderea majoră de 28,8% din totalul creditelor.

Creditele acordate în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele oferite societăţilor comerciale nefinanciare cu o pondere de 53,0% (49,0% aparţin comerţului) şi de creditele acordate persoanelor fizice (42,5%). Expansiunea împrumuturilor în rândul persoanelor fizice se datorează achiziţiei de imobile prin intermediului programului “Prima Casă”.

Ponderea mare a creditelor oferite societăţilor necomerciale se datorează reorientării businessului spre companiile de microfinanţare ca urmare a reticenţei băncilor şi a condiţiilor mai rigide. Astfel, instituţiile de microfinanţare, care sunt mai puţin reglementate, se împrumută de la bănci şi creditează businessul. Creditele acordate de către instituţiile de microfinanţare sunt mai scumpe faţă de cele de la bănci. Economiştii au atenţionat de mai multe ori asupra expunerilor mari ale băncilor faţă de sectorul de microfinanţare şi o reglementare mai strictă a acestuia.

Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (89,6%), ponderea majoră (60,8%) revenind comerţului.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că după o cădere continuă de peste trei ani, în prezent asistăm la o înviorare uşoară a procesului de creditare din partea băncilor comerciale determinată de creşterea împrumuturilor persoanelor fizice şi a sectorului agricol.

“Datorită faptului că creditarea persoanelor fizice creşte mult mai rapid decât am anticipat până la finele anului, portofoliul de credite din sistemul bancar cel mai probabil va depăşi 35,2 miliarde lei, cea ce ne permite să spunem că în 2018 va fi recuperată căderea din ultimii 2 ani, însă mai este mult până la nivelul anului 2014. În februarie 2018 portofoliul de credite din sistemul bancar a atins nivelul minim de 32,1 miliarde lei sau cu 15,9 miliarde mai puţin decât maxima din octombrie 2014. Această cădere s-a datorat exclusiv reducerii portofoliului de credite acordat persoanelor juridice. În toată această perioadă băncile şi-au majorat portofoliul de credite oferite persoanelor fizice, care au crescut de la 5,8 miliarde în octombrie 2014 la 9,1 miliarde lei în august 2018”, a explicat Ioniţă.

Creditele pe perioade scurte – cele mai scumpe

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,02 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,85%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 9,01%.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a micşorat cu 0,07 p.p. comparativ cu luna septembrie 2018. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,33%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,48%.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, ratele menţionate s-au diminuat (total în monedă naţio­nală cu -1,48 p.p., total în valută cu – 0,33 p.p.).

Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,49% (persoanelor juridice – cu 8,96% şi persoanelor fizice – cu 7,85%).

În cazul persoanelor fizice, cea mai mare rată medie a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni (11,39%), iar în cazul persoanelor juridice – la creditele cu termenele de rambursare până la o lună (10,60%).

Cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,46%, unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 7,98%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,41%.

Electorala sperie deponenţii

În luna octombrie 2018, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,749.4 milioane lei, micşorându-se cu 4,1% faţă de luna octombrie 2017, dar au crescut cu aproape 100 milioane mai mult faţă de luna septembrie 2018. Economiştii nu exclud continua­rea reducerii plasamentelor în preajma alegerilor ca urmare a neîncrederii populaţiei. Acest lucru se observă şi pe tipul depozitelor, cea mai mare parte sunt depozite la vedere.

Volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1,599.2 milioane lei (+3,7% faţă de luna precedentă şi – 7,2% faţă de octombrie 2017). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 1,150.2 milioane lei (+7,5% faţă de luna precedentă şi +0,4% faţă de octombrie 2017). Ponderea depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 58,2%, a celor în valută – 41,8%.

În luna octombrie 2018, depozitele atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice 80,2% (47,0% au alcătuit depozitele atrase în monedă naţională, iar 33,2% cele în valută).

Cele mai atractive depozite, din perspectiva termenelor, au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni (42,3% din totalul depozitelor atrase la termen). Ponderea majoră, pe categorii de clienţi, le-a revenit depozitelor atrase de la persoanele fizice (35,8% din totalul depozitelor atrase).

Rata medie la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională s-a majorat cu 0,08 p.p. comparativ cu luna precedentă. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 4,72%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 4,06%.

Rata medie la depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,24 p.p. comparativ cu luna septembrie 2018. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 1,90%.

În comparaţie cu perioada similară a anului precedent, ratele medii sus-menţionate s-au diminuat. Astfel, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat cu 1,13 p.p. (depozitele persoanelor fizice şi ale celor juridice s-au diminuat cu 1,07 şi, respectiv, 1,29 p.p.). Rata medie la depozitele atrase în valută s-a diminuat cu 0,26 p.p. (depozitele persoanelor fizice şi ale celor juridice s-au diminuat cu 0,48 şi, respectiv, 0,63 p.p.).

Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost atrase cu o rată medie de 4,60% (persoane fizice – 4,79%, persoane juridice – 3,84%), iar cele în valută cu o rată de 0,83% (persoane fizice – 0,85%, persoane juridice – 0,62%).

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională de la persoanele fizice a fost înregistrată la depozitele cu termene de peste 5 ani (5,59%), în cazul persoanelor juridice – la depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani (5,0%).

Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută de la persoanele fizice a fost înregistrată la depozitele cu termene de la 1 până la 2 ani (1,37%), în cazul persoanelor juridice – la depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani (2,96%).

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.46 (770) din 28 noiembrie 2018