Un proiect de lege privind plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului a galopat prin legislativ pe parcursul sesiunii precedente, fiind adoptat în final şi având drept ţintă starea financiară a agenţilor economici din viticultură şi vinificaţie.
Respectiva intervenţie legislativă decurge direct din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova care, la rândul ei, se sprijină pe Constituţia Republicii Moldova, art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, prin care a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru perioada 17 martie-15 mai 2020, cu prelungirea acestei perioade şi calificarea ei drept stare de urgenţă în sănătate publică.
Ceea ce s-a constatat ulterior a fost reducerea categorică a vânzărilor şi consumului de vinuri. Chiar începând cu luna februarie a anului curent, agenţii economici din sectorul vitivinicol au înregistrat un declin al vânzărilor, contramandări ale operaţiunilor comerciale atât pe plan intern, cât şi extern, precum şi reduceri ale activităţii şi ale încasărilor. Au urmat, aşa cum era de aşteptat, un şir de demersuri ale reprezentanţilor industriei respective adresate Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului-ministru, Ministrului Finanţelor, Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, prin care au solicitat adoptarea măsurilor de urgenţă în vederea diminuării impactului consecinţelor inevitabile resimţite în industria vitivinicolă, din cauza situaţiei epidemiologice COVID-19.
De altfel, înşişi autorii proiectului de lege şi-au calificat demersul drept răspuns la propunerile înaintate de Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Codru”, Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată “Ştefan-Vodă”, Uniunea Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Valul lui Traian”, Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova, Asociaţia Pepinieriştilor Viticoli „VITA” şi Uniunea Micilor Producători de Vinuri din Moldova „Dionysos”.
De remarcat că sectorul vitivinicol este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei naţionale, iar filiera vitivinicolă produce 16 la sută din toată valoarea sectorului agro-industrial (3086 milioane lei), fiind cel mai exportat produs agricol din întregul lanţ valoric al ţării, precum şi sursa de venit pentru 150 mii de moldoveni, dintre care două treimi provin din localităţile rurale.
Drept consecinţă a restricţiilor impuse privind circulaţia persoanelor, a fost afectat direct consumul, dar şi întregul proces logistic, ceea ce a dus la creşterea costurilor, la apariţia disfuncţionalităţilor în relaţiile contractuale, la tergiversarea repatrierii mijloacelor financiare din exporturi şi, evident, la încetinirea activităţii economice.
La momentul intrării proiectului de lege în Parlament, starea de lucruri “la crama” ţării era destul de jalnică. Vânzările locale înregistrau o reducere de 50-80 la sută, iar exportul pentru lunile aprilie-iunie curent era în scădere de până la 50 la sută. În aceste condiţii, întreprinderile informau că nu mai dispun de lichidităţi, iar asta punea în imposibilitate onorarea obligaţiunilor de achitare a impozitelor şi taxelor. Concomitent, la blocajele survenite s-a adăugat seceta, un fenomen care viza direct viitorul afacerilor şi care transforma investiţiile în pierderi greu de recuperat.
Autorii proiectului au propus ca măsură derogatorie de la obligaţiunea prevăzută în lege, trecerea contribuţiilor obligatorii pentru anul 2020 în Fondul Viei şi Vinului ale producătorilor de produse vitivinicole, în contul obligaţiilor de plată în fondul respectiv pentru anul 2021.
O altă modificare a solicitat ca sumele datorate Fondului Viei şi Vinului în anii 2020 sau pentru neachitarea la termen de către producătorii de produse vitivinicole, în anul respectiv, a contribuţiilor obligatorii în fondul nominalizat, să nu fie calculate drept penalitate. Ambele modificări aveau ca şi impact nişte bani rămaşi în portmoneul viticultorilor şi în cel al vinificatorilor, portmoneu din care în mod obişnuit, se dau salarii, se plătesc servicii, se achiziţionează fie echipamente, fie motorină pentru lucrări.
În cadrul aceloraşi intervenţii în legislaţie s-a insistat pe legiferarea unor concluzii care vizau agenţii-rezidenţi ai Zonelor Economice Libere care, în interpretarea veche, erau excepţie de la regula generală privind plăţile în Fondul Viei şi Vinului. Potrivit vechii interpretări a cadrului juridic, agenţii economici – rezidenţi ai Zonelor Economice Libere nu achită contribuţiile în Fond, considerând că achitarea contribuţiilor este contrară prevederilor art. 13 alin. (2), art. 15 alin. (4) din Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere.
Cea care a aprins lumina asupra acestei zone marcate de neclaritate a fost Curtea Supremă de Justiţie. În octombrie 2014, CSJ a statuat că, potrivit art. 32 din Legea viei şi vinului, contribuţiile achitate în Fondul Viei şi Vinului sunt măsuri de politică economică în scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol, iar specificul normelor aplicabile formării Fondului Viei şi Vinului în colaborare cu prevederile Codului Fiscal, nu fac parte din sistemul de impunere fiscală şi nu pot fi calificate ca impozite şi taxe ale sistemului fiscal. Concluzia respectivă a fost reactualizată printr-o scrisoare a Ministerului Justiţiei din iunie 2019, din care cităm: “contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului nu reprezintă plăţi fiscale” şi “în măsura în care cadrul normativ nu conţine reglementări distincte pentru entităţile vitivinicole rezidente în zonele economice libere, se aplică regula generală privind obligativitatea achitării contribuţiilor la Fondul Viei şi Vinului de către toţi producătorii de produse vitivinicole”.
Aşa cum s-a spus la momentul modificării legislaţiei, scopul acestui amendament este asigurarea principiului egalităţii tuturor agenţilor economici, care activează în sectorul vitivinicol, în participarea la formarea Fondului Viei şi Vinului.
Evident, amânarea plăţilor pentru acest an îi va viza şi pe rezidenţii ZEL, însă, odată întorşi la normalitate, Fondul va încasa plăţi suplimentare, ceea ce lărgeşte mult capacităţile de lucru şi pune un distinct semn al egalităţii între toţi cei care parcurg fie în întregime, fie un segment din drumul de la muguri la must.
Constantin Olteanu
