Deşi boabele din strugure nu sunt încă nici măcar cât mărgica adusă de găina babei, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului insistă pe modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, care ar avea drept scop excluderea concurenţei neloiale în domeniul produselor alcoolice.
În cei zece ani de la adoptarea legii precedente, viticultura, cu atât mai mult vinificaţia, au suportat schimbări destul de importante, iar perspectiva acestora acum este în raport de strictă dependenţă cu cadrul normativ şi legal actual. Timpurile pe care le trăim înaintează exigenţe de calitate cu care nu ne-am confruntat până acum. Da, se vorbea şi atunci despre vinurile cu indicaţie geografică protejată şi denumire de origine protejată, însă acestea puteau fi găsite doar în strategii şi dezbateri, nu şi pe coasta aceea de deal expusă soarelui sau, şi mai important, în legislaţie. Deschiderea noilor pieţe sau noul context concurenţial dictează noi cerinţe faţă de condiţiile de fabricare şi comercializare a producţiei vinicole. Totodată, evoluţia sectorului vitivinicol a impus elaborarea a unor noi acte normative care, odată puse pe rol, cer modificarea legii respective.
Proiectul de lege prevede completarea Legii viei şi vinului cu obligativitatea de prezentare a declaraţiilor privind înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor viticole, dar şi cu termenul normativ de exploatare a plantaţiilor viticole, completarea cu modalitatea de luare la evidenţă a plantaţiilor viticole tinere, a plantaţiilor în procesul înfiinţării, exploatării şi defrişării acestora.
Aşa cum afirmă autorii modificărilor, „Completarea art. 25 cu noi cerinţe ce ţin de marcarea produselor vinicole este imperioasă, dat fiind faptul că, pe piaţa internă se comercializează multe vinuri şi alte produse vitivinicole de import, pe ambalajele cărora se aplică o etichetă suplimentară, pe care este expusă informaţia de pe eticheta originală tradusă în limba de stat şi care, în majoritatea cazurilor, este incompletă şi prezentată cu caractere mici, practic imposibil de descifrat şi, uneori, fiind amplasată pe eticheta de bază, creează disconfort consumatorului (imposibil de citit şi eticheta originală şi cea suplimentară). Situaţia respectivă duce la apariţia unei concurenţe neloiale în domeniul importului vinului şi altor produse vitivinicole”.
Modificarea şi completarea capitolului „Restricţii” (art. 27 şi art. 28) este condiţionată de necesitatea de a da clarificare producătorului, dar şi consumatorului, ce se subînţelege prin „falsificarea produsului vitivinicol” şi ce constituie „falsificare”. Totodată, se atenţionează agenţii economici producători despre obligativitatea înregistrării acestora în Registrul vitivinicol. „Prezenţa” în registru echivalează cu un permis de intrare în zona celor cu bilet de voie pentru producere, desfacere şi alte activităţi, iar scoaterea din Registru îngrădeşte anumite acţiuni ale producătorului.
Aceiaşi autori solicită revederea prevederilor ce ţin de “dopul cu dispersie”. Potrivit ministerului, menţinerea în continuare a obligativităţii de aplicare a dopului cu dispersie, la îmbutelierea produselor alcoolice tari, împiedică agenţii economici din ţară să fie competitivi pe piaţă, deoarece nu se cunoaşte altă practică în lume care ar aplica dopul cu dispersie. Autorii consideră că utilizarea în exclusivitate a dopurilor cu dispersie constituie o barieră în calea comerţului şi a progresului privind utilizarea noilor tipuri de ambalaje, ceea ce diminuează capacitatea de concurenţă a producătorilor şi importatorilor. Producătorii autohtoni nu pot să opereze noi tehnologii de îmbuteliere cu dopuri din plută, lemn, sticlă.
S-a venit şi cu unele viziuni proaspete asupra fabricării producţiei alcoolice în condiţii de casă, mai ales în contextul executării Planului naţional de control al alcoolului. Fabricarea producţiei alcoolice în condiţii de casă, pentru consum personal, conform prevederilor Legii nr. 78/2004 nu este reglementată de acte normative. Astfel, instituţiile statului, abilitate cu atribuţii de supraveghere şi control asupra producerii şi circulaţiei producţiei alcoolice, oricum nu au acces în gospodăriile populaţiei, deoarece producerea în condiţii de casă pentru consum propriu nu este o activitate luată în evidenţă (înregistrată în Registrul vitivinicol şi/sau licenţiată) şi nu cade sub incidenţa legii.
Totodată, în cazul în care persoana fizică intenţionează să comercializeze produsul fabricat (vinul), atunci acesta urmează să se conformeze cerinţelor stabilite în actele normative ce reglementează domeniul (dotarea cu utilaj, asigurarea calităţii produsului, înregistrarea în Registrul vitivinicol) fiind luat în evidenţă de către organele statului.
Aceeaşi lege ne aduce o listă destul de bogată cu băuturile pe care le tot vedem în vitrinele unităţilor de comerţ, dar despre care nu prea ştim mare lucru. Aici, cel puţin, se indică conţinutul de alcool, obligatoriu şi alte caracteristici de la care s-ar putea porni în eventualitatea unor încercări de a determina originalitatea.
Constantin OLTEANU
