Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi-a revizuit prognoza privind evoluţia economiei naţionale în anul 2021 şi aşteaptă ca efectele cauzate de pandemie să aibă un impact mai puţin sever decât se anticipase. MEI se aşteaptă la o creştere a economiei de 6,0%, cu 1,3 puncte procentuale mai mult decât a estimat în luna noiembrie.
„După un an cu provocări majore, când economia Republicii Moldova a fost afectată puternic de condiţii climatice extreme şi criza pandemică, înregistrând un declin de -7%, în anul 2021 se anticipează o revigorare treptată a economiei. Conform proiecţiilor, Produsul Intern Brut va înregistra o creştere reală de circa 6% în anul 2021, iar în următorii ani (2022-2024) creşterea economică se va menţine pe o traiectorie ascendentă în jur de 4%, fiind în proximitatea PIB-ului potenţial”, notează Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
A fost revizuită în creştere şi previziunea pentru anul 2022, de la 4,0% cât se anticipa în noiembrie la 4,2 la sută, cifră ce se regăseşte în ultima prognoză revăzută. În schimb, ministerul pare a fi mai rezervat în scăderea estimărilor de creştere, reducând cu 0,2 puncte procentuale, până la 4,0% prognoza pentru 2023.
În 2021 se va produce, de fapt, o recuperare parţială a poziţiilor pierdute în 2020, sub presiunea pandemiei. Nu doar în preţuri comparabile, dar şi nominal Produsul Intern Brut, potrivit ministerului, în anul trecut a pierdut din valoare circa 4 miliarde de lei. În anul 2022, Produsul intern brut nominal va atinge cifra estimată la 227,7 miliarde de lei, în următorii ani va înregistra valori din ce în ce mai mari, iar în 2024 va atinge cifra de 292,8 miliarde lei.
Ce factori vor determina revenirea economiei pe creştere? Pe ce mizează autorităţile?
După un an de secetă profundă, ce a dus la o scădere a producţiei agricole cu 27,1%, condiţiile meteorologice din acest an îi fac pe agricultori să fie optimişti. Se anticipează o creştere a producţiei agricole cu circa 29%, faţă de 24% cât se anticipa în noiembrie. Totuşi, din cauza constrângerilor financiare a producătorilor mici şi mijlocii, ca urmare a efectelor secetei din anul 2020 şi a pandemiei de COVID-19, volumul producţiei agricole nu va reveni la nivelul de până la secetă. În următorii ani, în contextul unor condiţii climatice relativ favorabile anticipate şi creşterii investiţiilor în sector, se prognozează o creştere a sectorului agricol cu 2,5-5,5%.
Şi industria, care în 2020 a avut de suferit, inclusiv din cauza stopării unor activităţi, deşi a resimţit efectele pandemiei mai puţin decât alte domenii, descreşterea fiind de 5,5% faţă de anul precedent, în anul 2021 va reveni pe un trend pozitiv, dar nu în măsura în care să recupereze pe deplin poziţiile pierdute. Va fi, mai curând, o recuperare fragilă. „Datorită îmbunătăţirii cererii externe aşteptate din regiune, ca urmare a procesului de vaccinare împotriva virusului COVID-19, se va îmbunătăţi situaţia în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, unde se anticipează o creştere a activităţii industriale cu circa 3,9% în 2021. În ceilalţi ani de prognoză, se anticipează o evoluţie stabil-pozitivă încadrată între 3-4% a sectorului industrial, un factor stimulativ fiind creşterea investiţiilor în maşini şi utilaje realizate în anii de până la criză, care vor determina creşterea productivităţii în sector”, susţine Ministerul Economiei.
Cum va fi anul 2021 din punct de vedere investiţional? Entităţile din sectorul real cu cinci salariaţi şi mai mult şi instituţiile bugetare au realizat în anul 2020 investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 miliarde lei sau cu 2,6% mai puţin (în preturi comparabile) decât în anul 2019. Şi în anul 2021, activitatea investiţională va continua să fie afectată de consecinţele pandemiei, însă va înregistra valori pozitive (+2%). În noiembrie Ministerul Economiei anticipa o majorare a investiţiilor în active imobilizate cu 6,5%, deşi era mai pesimist în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul 2020, previziunile actualizate din noiembrie arătau un declin de 4,8%. Investiţiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanţate din sursele partenerilor de dezvoltare vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite creşterea acestora. Totuşi, situaţia creditară favorabilă, tendinţa de retehnologizare a economiei, vor fi factori care vor contribui pozitiv la evoluţia investiţiilor private. Iar în anii 2022-2024 se aşteaptă o creştere a investiţiilor în active fixe cu 3,7-4,4 la sută.
În Zonele Economice Libere se anticipează o creştere de două ori a investiţiilor, comparativ cu anul trecut, planificându-se reluarea proiectelor investiţionale preconizate pentru 2020, precum şi lansarea unor proiecte noi în condiţiile îmbunătăţirii mediului extern. În anii următori (2022-2024) se anticipează că investiţiile vor evolua stabil pozitiv, în ritmuri de creştere de circa 4% anual.
Se estimează o creştere a exporturilor cu 14,7 la sută în 2021 faţă de anul precedent şi într-un ritm mai lent, cu 13,7%, a importurilor. Este o situaţie inversă celei prognozate acum cinci luni, când, dimpotrivă, ministerul se aştepta la o creştere mai mare, cu 14,3%, a importurilor, faţă de exporturi, 12,6%.
Potrivit prognozelor Ministerului Economiei, rata inflaţiei va atinge nivelul de 3,3% la sfârşitul anului 2021, 4,7% la finele anului 2022, 5% în 2023 şi 2024.
„Totodată, menţionăm despre interdependenţa indicatorilor vizaţi de evoluţia pandemiei care poartă la moment un caracter incert. În condiţiile situaţiei epidemiologice actuale, este în creştere riscul de reintroducere a unui sistem de restricţii mai severe pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi de prevenire a răspândirii COVID-19, fapt ce poate influenţa datele prognozate”, apreciază Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
„Recuperarea fragilă se bazează nu doar pe condiţii favorabile legate de lansarea cu succes a vaccinului, ci şi pe capacitatea autorităţilor de a înainta cu măsuri de politici structurale pe termen lung în paralel cu implementarea măsurilor de redresare a economiei. Având în vedere nevoile de finanţare sporite, determinate de o povară tot mai mare a salariilor şi a transferurilor sociale, este esenţial de asigurat eficienţa fiscală şi accesul la finanţare externă. Agenda nefinisată a reformei justiţiei şi a guvernanţei, împreună cu o amprentă mare a statului în economie, reprezintă impedimente structurale importante, sunt esenţiale pentru rezilienţa sectorului privat, redresarea economică durabilă şi trecerea la o nouă paradigmă de creştere”, sunt de părere experţii Băncii Mondiale.
Incertitudinile vin şi de la faptul că peste criza pandemică se suprapune criza politică. Republica Moldova are nevoie de împrumuturi şi granturi externe, fără de care va supravieţui cu greu în aceste vremuri grele, chiar dacă veniturile fiscale sunt cu mult peste nivelul din anul trecut, deci are nevoie de un guvern funcţional. Nimeni, dar nimeni, iar în primul rând Fondul Monetar Internaţional, nu va semna acorduri cu un guvern cu mandat limitat, indiferent de ce culoare va fi. Un guvern care cel puţin ar trebui să înceapă discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale, discuţii care vor fi foarte grele.
După adoptarea unui şir de legi în decembrie anul 2020, FMI menţiona că „în contextul noului program susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), sprijinul financiar din partea FMI se va acorda doar dacă va exista un angajament fără echivoc al Republicii Moldova de a asigura ireversibilitatea progresului atins până acum, precum şi un sprijin politic larg pentru agenda ambiţioasă privind guvernanţa şi reformele instituţionale, convenită cu misiunea FMI pe parcursul acestui an”. O reacţie la fel de diplomatică, dar univoc critică au avut-o şi alte instituţii internaţionale. Discuţiile vor fi dificile, chiar intransigente, dar nu cu un Guvern pe câteva luni, ci cu un mandat deplin. Prognozele sunt optimiste, dar incertitudinile rămân. Dar dacă după valul trei vine valul patru al pandemiei, după cum afirmă unii specialişti? Trăim al doilea an cuprins de incertitudine.
Vlad Bercu
