Numerarul în circulaţie a scăzut cu 0,1% în aprilie faţă de martie şi cu 9,5% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la sfârşitul lunii aprilie pe piaţă erau 1,541 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Reducerea banilor în circulaţie este explicată, în mare parte, prin politica restrictivă a băncii centrale, care, în scopul menţinerii ratei inflaţiei în limitele ţintite, menţine rata de refinanţare la 13,5%, iar în ultima şedinţă, Consiliul de administraţie a majorat norma rezervelor obligatorii cu încă 2 p.p. până la 20%.
„Prin această decizie BNM continuă să promoveze măsurile de înăsprire a politicii monetare şi majorează ratele asociate diferitor instrumente. Scopul unei politicii monetare mai dure se referă la sporirea atractivităţii plasamentelor în MDL pentru a reduce influenţele monetare asupra inflaţiei, precum şi pentru a scădea cererea pentru valută, în vederea diminuării presiunilor valutare asupra creşterii preţurilor. Deşi se atestă o anumită stabilizare a cursului de schimb al MDL, creşterea preţurilor se intensifică, iar înăsprirea politicii monetare nu oferă efectele scontate. Totodată, înrăutăţirea condiţiilor economice face oportună, cel puţin, temperarea „avântului” BNM în majorarea ratelor de politică monetară pentru a nu suprima şi mai tare perspectivele de creştere economică, de care depinde şi stabilitatea monedei naţionale”, potrivit publicaţiei Realitatea Economică a centrului Expert Grup.
În acelaşi timp, economiştii explică că reducerea numerarului în circulaţie a fost influenţată şi ca urmare a reducerilor veniturilor populaţiei pe fundalul deprecierii leului şi a intensificării creşterii Indicelui Preţurilor de Consum cu 7,6% în luna aprilie comparativ cu aceiaşi lună a anului precedent. Or, în următoarele luni se aşteaptă majorări de preţuri la tarifele reglementate (gaz, lumină).
În aprilie 2015, rata MDL/USD s-a majorat cu 34,1% faţă de anul precedent, după ce în martie 2015 creşterea a constituit 37,9% faţă de anul precedent. „Deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaţioniste, care în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută”, potrivit informaţiilor băncii centrale.
O altă cauză care a influenţat reducerea banilor în circulaţie este şi perioada dificilă în care se află Republica Moldova, ceea ce a determinat populaţia să economisească, nu să arunce banii în consum. Acest lucru este argumentat şi de reducerea importurilor, care în ianuarie-martie s-au comprimat cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013 pe fundalul reducerii veniturilor populaţiei, în special, a remiterilor de bani, care, potrivit ultimelor date, în primul trimestru s-au comprimat cu 24% faţă de anul precedent.
Volumul total al transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 240 mil. dolari SUA. Este cel mai jos nivel din ultimii cinci ani şi o cifră comparabilă cu cea înregistrată în primul an după criza din 2008-2009. În primele trei luni ale anului 2010, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă 233 milioane de dolari SUA. Decalajul faţă de anul precedent este în continuă diminuare în ultimele luni. Datele băncii centrale relevă că în lunile ianuarie şi februarie intrările de bani pe canalul transferurilor prin sistemul bancar moldovenesc au fost cu aproximativ un sfert mai mici faţă de perioada similară a anului precedent, iar în martie s-au diminuat cu 26 la sută.
Cantitatea de monedă în circulaţie depinde, însă, şi de cererea de monedă. Surplusul de ofertă de monedă poate fi absorbit printr-o diminuare a ratei dobânzii, stimulând cererea de monedă şi realizând, astfel, echilibrul pe piaţa monetară la un nivel mai scăzut al preţului monedei. În prezent, ratele au luat trendul ascendent ca urmare a politicii monetare restrictive a BNM. Astfel, soldul creditelor pentru economie în luna aprilie 2015 a scăzut cu 0,5 la sută din contul micşorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 14,0 mil. lei (0,1 la sută), precum şi a celor în valută străină (exprimate în MDL) cu 204,0 mil. lei (1,2 la sută). Totodată, cererile faţă de economie în valută străină, exprimate în USD, au crescut cu 3,9 mil. USD pe parcursul perioadei de referinţă, ce evidenţiază faptul că micşorarea acesteia, exprimată în lei moldoveneşti, a fost cauzată de aprecierea monedei naţionale pe parcursul perioadei de referinţă.
În ceea ce priveşte soldul depozitelor în monedă naţională, acesta s-a majorat cu 358,6 mil. lei şi a crescut până la nivelul de 23865,4 mil. lei, reprezentând o pondere de 48,3 la sută din soldul total al depozitelor, iar cel al depozitelor în valută străină (recalculat în lei) s-a micşorat cu 105,6 mil. lei şi a constituit 25580,3 mil. lei (cu o pondere de 51,7 la sută).
Cel mai probabil că banca centrală va fi nevoită să sterilizeze în continuare excesul de lichidităţi din piaţă pe fundalul influenţelor de pe intern, dar şi de pe extern. Economiştii de la Expert Grup susţin că expunerea la şocurile externe este alimentată de vulnerabilităţile interne. Principalele riscuri derivă din criza de la cele 3 bănci aflate sub administrare specială (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) care formează circa o treime din activele întregului sistem bancar şi pentru recapitalizarea cărora sunt necesare circa 14-15 miliarde lei.
În particular, aceasta ar putea afecta economia cel puţin prin intermediul a 3 canale majore: erodarea încrederii populaţiei pentru întregul sistem bancar, cu repercusiuni asupra nivelului lichidităţilor şi, respectiv, al creditării din alte bănci, restricţionarea politicii bugetare în plină criză economică în rezultatul unei eventuale convertiri în datorii de stat a creditelor preferenţiale acordate celor 3 bănci (circa 10 miliarde lei) şi restricţionarea politicii monetare în plină criză economică cu scopul stimulării economisirii în monedă naţională, însă în detrimentul creditării.
„Dinamica sectorului bancar se caracterizează prin evoluţii contradictorii. Cu excepţia celor trei bănci problematice (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank), majoritatea instituţiilor financiare acumulează active lichide. În martie, 2015 nivelul lichidităţii curente pe sector era de 25,2%, în scădere cu 9,4 p.p. faţă de anul precedent. Pe de altă parte, cu excepţia celor trei bănci problematice, nivelul lichidităţii curente per sector este de 35,6% ceea ce reprezintă o creştere cu 4,7 p.p. faţă de anul precedent”, se mai spune în analiza Expert Grup.
Pe de altă parte, economiştii sunt de părere că numerarul este greu de controlat şi facilitează dezvoltarea economiei subterane, care constituie circa 28% din PIB-ul ţării adică 28 miliarde de lei. Cash-ul este preferat de moldoveni în condiţiile în care plăţile cu cardul rămân la un nivel destul de redus faţă de nivelul statelor din UE, asta deşi Republica Moldova este lider la numărul de bancomate pe cap de locuitor – 301. Obiceiul retragerii de numerar de la bancomate continuă să reprezinte grosul tranzacţiilor cu carduri din Republica Moldova, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre utilizatori folosesc cardul doar în ziua de salariu. Retragerile de numerar în primul trimestru au constituit 7 miliarde de lei.
Victor URSU
