E timpul să fie liberalizată piaţa asigurărilor medicale obligatorii? E necesară o reformă în acest domeniu? Dacă da, care ar fi aceasta, când şi în ce formă ar trebui realizată? Întrebările respective le-au adresat reprezentanţi ai companiilor de asigurări de sănătate private şi de stat factorilor de decizie şi autorităţi publice. Schimbul de întrebări şi răspunsuri s-a produs în cadrul unei mese rotunde cu tema “Fezabilitatea liberalizării pieţei asigurărilor medicale obligatorii în Republica Moldova”.
“Starea actuală a sistemului moldovenesc de sănătate indică asupra eficienţei reduse a modalităţii de finanţare a acestuia. Cu siguranţă, trecerea la sistemul de asigurări obligatorii de sănătate (AOS) în R. Moldova în 2004 a revitalizat sistemul de sănătate şi a avut un impact pozitiv în primul rând asupra accesului la serviciile medicale al populaţiei social-vulnerabile. Totodată, pe parcursul celor opt ani de implementare a AOS s-au conturat şi unele deficienţe şi au devenit clare necesităţile de adaptare a sistemului la noile evoluţii economice”, a declarat Ana Popa, director de programe în cadrul centrului Analitic Independent EXPERT-GRUP, coautoare a studiului.
Dintre imperfecţiunile actualului sistem de asigurări medicale obligatorii de sănătate, autorii studiului au menţionat plăţile informale, ineficienţa în cheltuirea fondurilor de sănătate, numărul mare de persoane neasigurate, infrastructura învechită a sistemului de sănătate, transparenţa ineficientă a activităţii Casei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), precum şi deficienţe de management.
Reprezentanţii companiilor de asigurări prezenţi la eveniment s-au declarat interesaţi de implicarea în prestarea serviciilor de asigurări în sănătate şi în procesul de distribuţie a resurselor acumulate în sistemul de sănătate. Autorii studiului însă au menţionat că la această etapă, în Republica Moldova contribuţia potenţială a asigurătorilor privaţi de a spori încasările sistemului este nesigură.
Cu toate acestea, asigurătorii privaţi prezenţi la eveniment au insistat că s-ar putea implica eficient în procesul de distribuire a resurselor acumulate în sistemul de sănătate, fără însă a pretinde la resursele deja acumulate în fondurile CNAM.
În replică, Viorel Soltan, viceministru al Sănătăţii, a declarat că la ora actuală este pematur să discutăm despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii în Republica Moldova. La această etapă, ar trebui mai întâi să analizăm modul de soluţionare a problemelor existente în sistem. Şi abia după rezolvarea acestora, să discutăm despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii.
“Dacă analizăm ce variabile sunt în actualul sistem, vedem că avem: primă socială, tarife standardizate, pachet unic de servicii şi un bazin unic de populaţie, or, în actualele condiţii nu putem vorbi despre concurenţă şi competiţie. Pentru a putea crea condiţii pentru concurenţă, trebuie să schimbăm cel puţin o variabilă sau două din cele enumerate. Dacă analizăm aceste variabile, ne dăm seama că la ora actuală nu putem schimba nici una dintre ele”, crede Soltan.
Potrivit lui, reieşind din situaţia dată, ne întrebăm: avem nevoie cu adevărat de o modificare radicală a actualului sistem de asigurări în sănătate, sau cel existent trebuie îmbunătăţit?
De aceeaşi părere a fost şi Mircea Buga, Director general al Casei Naţionale de Asigurări în Medicină, declarând că nu este fezabilă o schimbare radicală a actualului sistem de asigurări medicale. “Implicarea companiilor private de asigurări în domeniul serviciilor de asigurări în medicină nu va contribui la creşterea calităţii serviciilor şi nici infrastructura nu va fi îmbunătăţită datorită acestei schimbări. Astfel că trebuie să ne întrebăm: actualul model este prost sau trebuie ajustat? De asemenea, trebuie să ne întrebăm: care va fi plusvaloarea unui nou model? Toate acestea, în contextul în care mai mulţi bani decât sunt actualmente acumulaţi nu este posibil de acumulat într-o ţară săracă, cu 120 dolari per capita”, crede Buga.
Vladimir Hotineanu, preşedintele comisiei parlamentare Protecţie socială, sănătate şi familie a recunoscut că populaţia are multe obiecţii privind serviciile oferite în instituţiile medicale în baza poliţei de asigurare medicală şi că în acest context trebuie să fie ridicat randamentul calităţii serviciilor medicale oferite. „Acest lucru poate fi făcut prin solidarizarea pieţei asigurărilor medicale, şi nu prin diversificarea acesteia. Or, în 2010 ne-am pus problema că nu putem lăsa ţăranul sau agricultorul fără asistenţă medicală primară”, a menţionat Hotineanu.
Autorii studiului susţin că în urma unei analize au ajuns la concluzia că R. Moldova nu este pregătită să implementeze un sistem de AOS cu drepturi egale de participare pentru asigurătorii privaţi şi asigurătorul public.
Vladimir Ştirbu, director direcţie generală Supraveghere asigurări din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) susţine că un interes sporit ar trebui să prezinte şi faptul că aproximativ 50 la sută din serviciile medicale oferite populaţiei sunt achitate din fondul CNAM, restul fiind acordate în calitate de servicii contra plată de instituţiile medicale din ţară. În aceste condiţii, ar fi bine ca companiile de asigurări să analizeze mai îndeaproape riscurile şi cheltuielile care nu sunt acoperite de poliţa de asigurare medicală obligatorie şi să persevereze în această direcţie prin intermediul asigurărilor benevole.
Potrivit lui Ştirbu, modelul recomandat de experţi poate fi analizat ca unul de trecere de la o etapă la alta, prin implementarea căruia urmează a fi soluţionate alte probleme ce reies din principala sarcină a actualului sistem de asigurări medicale obligatorii.
“Pentru ca asigurătorii privaţi să aducă o plusvaloare în gestiunea sistemului de asigurare de sănătate, este necesară îndeplinirea câtorva cerinţe. În primul rând, asigurătorii privaţi trebuie să preia efectiv riscul de asigurare în baza unei prime de risc, plus o marjă prestabilită de cheltuieli de administrare şi profil. În al doilea rând, asigurătorii implicaţi în asigurarea de asistenţă medicală obligatore trebuie să respecte toate rigorile asigurărilor clasice, urmărind să se protejeze de pierderi catastrofice de pe urma acumulărilor de risc. Astfel, este imperativ necesar ca aceştia să aibă protecţie de asigurare de catastrofă. Deoarece statul este cel care garantează stabilitatea sistemului, este recomandat ca CNAM să fie, de fapt, garantul şi reasigurătorul asigurătorilor privaţi implicaţi în asigurarea obligatorie”, se arată în studiu.
Veaceslav Cernica, coautor al studiului, a menţionat că simpla distribuire a primelor de asigurare către asigurătorii privaţi poate crea nişte dezechilibre majore la nivelul unor asigurători privaţi sau, dimpotrivă, poate crea nişte profituri exagerate la alţi asigurători, ameninţând stabilitatea financiară atât a anumitor asigurători, cât şi a sistemului în ansamblu.
“Remodelarea din temelie a sistemului actual de AOS cu participarea asigurătorilor privaţi în condiţii egale cu asigurătorul public nu este posibilă în prezent, existând riscuri prea mari de a falimenta sistemul”, a opinat Cernica.
În contextul celor expuse mai sus, autorii studiului consideră absolut necesar ca profitul să fie limitat în cifre relative, iar excedentul să fie redistribuit în sistem, aceasta în eventualitatea în care asigurătorii vor primi o primă de asigurare prestabilită pentru gestiunea unui portofoliu de asiguraţi. În esenţă, toţi asigurătorii implicaţi în schema de asigurare obligatorie trebuie să funcţioneze ca un sistem de vase comunicante. ”În acest sens, propunem unele schimbări la modelul actual pentru implicarea treptată a asigurătorilor privaţi în sistemul de AOS, în paralel cu îmbunătăţirea cadrului instituţional al sistemului. În modelul propus, CNAM rămâne pe poziţia de asigurător unic naţional, dar se stabileşte un plafon de maxim de contribuţie per persoană, iar excedentul poate fi utilizat fie pentru procurarea poliţelor de asigurare facultative la compania publică sau asigurători privaţi (la alegerea clientului), fie pentru asigurarea unui membru de familie care nu este acoperit de schema AOS, fie transferarea în conturi acumulative personale administrate de CNAM, care pot fi utilizate mai târziu în scopuri medicale pentru asigurare la companiile private”, a menţionat Veaceslav Cernica.
În viziunea autorilor studiului, modelul propus ar permite, în primul rând, satisfacţia mai mare a contribuabililor mari, care în prezent sunt nemulţumiţi de serviciile primite pentru primele înalte pe care le achită şi caută metode de a se eschiva de la aceste plăţi.
În aceste condiţii, aceştia ar putea utiliza această sumă cum doresc ei. De asemenea, în cazul în care o altă persoană ar putea fi asigurată, aceasta ar spori gradul de acoperire cu asigurare medicală. În al treilea rând, aceasta va pregăti treptat sectorul privat de asigurări pentru o implicare mai activă în sistem.
Factorii de decizie şi reprezentanţii autorităţilor publice prezenţi la eveniment nu au fost de acord cu modelul propus, însă au împărtăşit ideea menţionată în studiu că în adoptarea unui nou model cu Parteneriat Public Privat, trebuie de ţinut cont de angajamentul pe care şi l-a asumat R. Moldova de a dezvolta astfel de sisteme de finanţare, încât toată populaţia să aibă acces la serviciile medicale, precum şi de experienţa altor state în liberalizarea pieţei AOS.
Această propunere a fost susţinută unanim de cei prezenţi în sală, iar reprezentanţii instituţiilor de stat s-au arătat foarte deschişi pentru un eventual dialog şi colaborare în discutarea, elaborarea şi implementarea unui eventual parteneriat public privat în domeniul asigurărilor medicale obligatorii.
În această ordine de idei, Vladimir Ştirbu a declarat că în curând, în ceea ce priveşte Parteneriatul Public Privat în domeniul asigurărilor obligatorii în medicină, CNPF va pune la dispoziţie şi alte modele de colaborare dintre companiile de asigurări şi CNAM, iar în calitate de supraveghetor al pieţei de asigurări, va crea cadrul legal şi va stabili norme de prudenţă speciale ca asigurătorii să poată practica asigurările obligatorii în medicină, dacă acest lucru va fi decis conceptual.
Tatiana Solonari
