“Miliardul furat” rămâne datorie publică. Însă, în spatele actului legii ce a legiferat-o se dă o luptă acerbă. Miercurea trecută, pe 15 februarie, Guvernul nu a susţinut iniţiativa legislativă a preşedintelui Igor Dodon de abrogare a legii privind transformarea în datorie publică a garanţiilor oferite de către stat Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pentru creditul de urgenţă acordat celor trei bănci devalizate.
Avizul aprobat de cabinetul de miniştri precizează că, în condiţiile în care nu a fost posibilă redresarea situaţiei financiare la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, BNM le-a retras licenţele şi a iniţiat procesul de lichidare a acestora. Prin urmare, la 4 octombrie 2016, Ministerul Finanţelor a emis şi transmis BNM obligaţiuni de stat în sumă de 13 miliarde 341,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă suma creditelor neachitate la data emiterii de cele trei bănci.
“Neîndeplinirea obligaţiilor la garanţiile respective, oricare ar fi fost motivele, ar fi însemnat defaultul tehnic al statului şi asumarea unui şir de consecinţe grave, precum suspendarea finanţării externe din partea partenerilor de dezvoltare, donatorilor şi instituţiilor financiare internaţionale, scăderea ratingului de ţară”, a declarat Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor.
Ministrul mai adăuga că “abrogarea unei legi nu înlătură efectele juridice produse deja sub imperiul legii abrogate. În acest context, obligaţiunile de stat au fost deja emise şi transmise Băncii Naţionale a Moldovei de către Ministerul Finanţelor”. Emisiunea obligaţiunilor de stat “a fost şi una din acţiunile prealabile în cadrul programului cu Fondul Monetar Internaţional, aşa cum se menţionează şi în scrisoarea de intenţii semnată de autorităţi şi în memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare”, se mai spune în aviz.
Decizia Guvernului era mai mult decât previzibilă. Ea nu putea să fie alta decât negativă. Premierul Pavel Filip declarase anterior că legea deja şi-a produs efectele juridice. Altfel spus, roata istoriei nu poate fi întoarsă. “Curtea Constituţională a examinat câteva sesizări referitor la această lege. Prima a fost depusă chiar de către reprezentanţii Partidului Socialiştilor şi a fost respinsă, după care a fost depusă o sesizare a avocatului poporului. Această lege este perfect constituţională şi este un act juridic consumat”, a declarat premierul.
Potrivit prim-ministrului, dacă nu ar fi fost adoptată legea, Republica Moldova nu ar fi obţinut în anul trecut 60 milioane de euro de la Bucureşti, 35 milioane de dolari de la FMI, 45,3 milioane de euro de la UE pentru programele evaluate deja şi 45 milioane de dolari de la Banca Mondială. Cu girul FMI este deschisă calea spre alte zeci şi sute de milioane de euro, credite şi finanţări nerambursabile.
Reacţia şefului statului, după decizia Guvernului, nu s-a lăsat mult aşteptată. „Voi insista pe toate căile legale să anulăm această fărădelege în raport cu cetăţenii noştri. Voi insista să se expună şi Parlamentul. Dacă va respinge – vom merge să solicităm suportul şi acceptul oamenilor pentru a anula această lege ruşinoasă, inclusiv prin referendum”, a scris pe o reţea de socializare Igor Dodon.
„În timp ce subiectul se examina la Guvern, aveam o şedinţă cu mai mulţi experţi în domeniu, inclusiv persoane din conducerile anterioare ale Băncii Naţionale, cu scopul de a identifica şi alte mecanisme, soluţii care ar permite să evităm trecerea pe spatele cetăţenilor a rambursării miliardelor furate din sistemul financiar-bancar. Există soluţii”, scria preşedintele.
„Reiterez, cetăţenii nu trebuie să plătească nici un leu pentru fărădelegile comise de guvernare. Este un subiect de principiu şi aici nu voi ceda”, a mai adăugat acesta.
Aceeaşi reacţie intransigentă a avut-o şi liderul PSRM, Zinaida Greceanîi. Ea a declarat, într-o conferinţă de presă, că „PSRM va promova iniţiativa preşedintelui ţării, făcând uz de toate pârghiile parlamentare, la fiecare şedinţă a Legislativului. Dacă iniţiativa va fi refuzată în Parlament, vom consulta opinia poporului, inclusiv prin organizarea unui referendum”.
Dacă se va ajunge la referendum, iar calea spre acesta este destul de lungă, şi întrebarea va fi “vreţi sau nu să plătiţi pentru “furtul miliardului”, este clar care vor fi rezultatele.
Preşedintele Igor Dodon doreşte să-şi expună poziţia şi alternativele pentru situaţia creată la întrevederea cu misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Care vor fi rezultatele acestei întâlniri, dar şi consecinţele, rămâne de văzut. Ceea ce se ştie e că FMI a fost foarte dur faţă de declaraţia din decembrie 2016 a preşedintelui Igor Dodon privind anularea hotărârii de transformare în datorie publică a creditului de urgenţă acordat de BNM.
FMI ar putea reevalua acordul cu Republica Moldova ce prevede o finanţare de 178 milioane de dolari, dacă va fi anulat actul privind transformarea în datorie publică a creditelor de urgenţă oferite de Banca Naţională celor trei bănci devalizate. Iar aceasta nu ar însemna altceva decât stoparea suportului bugetar din partea altor parteneri externi.
„Legea privind convertirea garanţiilor Guvernului emise Băncii Naţionale în 2014-2015 în hârtii de valoare ale Guvernului, deci în datorie publică, a fost una din acţiunile prealabile în cadrul programului cu FMI”, a menţionat reprezentantul FMI. El a adăugat că “scopul legii respective aprobate în 2016 a fost de a recupera resursele financiare ale BNM care au fost acordate ca credite de urgenţă celor trei bănci insolvente – Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială şi Unibank. Creditele de urgenţă au fost utilizate pentru achitarea integrală a banilor deponenţilor acestor trei bănci, inclusiv persoanelor fizice şi juridice”.
“În cazul în care unele angajamente, ce sunt legate de asigurarea obiectivelor în cadrul programului, vor fi anulate, noi va trebui sa reevaluăm dacă mai pot fi realizate obiectivele majore ale programului”, se arată în declaraţia FMI.
Legea privind transformarea banilor sustraşi din sistemul bancar în datorie de stat a făcut parte dintr-un pachet de şapte proiecte de legi, pentru care Guvernul Filip şi-a angajat răspunderea politică în faţa Parlamentului la 26 septembrie 2016.
Potrivit legii, au fost emise obligaţiuni de stat în sumă de până la 13 miliarde 583 milioane de lei pe o perioadă de până la 25 de ani, la o rată efectivă a dobânzii de 5 la sută (în primii nouă ani la o dobândă de 1,4 la sută, iar în următorii – de 5,3 la sută). Aşadar, numai dobânda se ridică la 680 milioane de lei. Obligaţiunile au fost transmise Băncii Naţionale a Moldovei. Dobânzile vor fi achitate la fiecare jumătate de an, cu excepţia dobânzilor pentru primul an, care vor fi achitate anual, la expirarea unui an de la data emisiunii.
Pe durata termenului obligaţiunilor de stat emise, soldul profitului Băncii Naţionale a Moldovei disponibil pentru distribuire, transferat de BNM la venitul bugetului de stat va fi îndreptat de către Ministerul Finanţelor în acelaşi an pentru răscumpărarea, înainte de data scadenţei, a obligaţiunilor de stat emise în conformitate cu prezenta lege şi aflate în proprietatea Băncii Naţionale a Moldovei.
În Legea bugetului de stat pentru anul 2017 au fost prevăzute 650 de milioane de lei pentru deservirea acestui credit de urgenţă.
Imediat după adoptarea legii cu pricina, Ruslan Piontkivsky, economist superior al Băncii Mondiale, aprecia că convertirea în datorie de stat a garanţiilor oferite de Guvern pentru creditele de urgenţă acordate de Banca Naţională celor trei bănci falite “a fost unicul pas logic al deciziilor luate în anii 2014 şi 2015”.
“Dacă subminezi garanţia ta proprie, apoi nu te poţi aştepta ca alte ţări sau cineva va avea încredere în tine vreodată”, a menţionat expertul. El a adăugat că actualul Guvern şi ministrul Finanţelor nu au altă alegere decât să execute garanţiile, deoarece acestea au fost condiţiile acordului de garantare a creditelor de urgenţă. “Dacă frauda ar fi fost depistată un an mai devreme, garanţia ar fi fost mult mai mică sau nici nu era nevoie de ea. Întrebarea este, ce s-a întâmplat până şi nu ceea ce s-a întâmplat după acordarea garanţiei”, spunea economistul.
Pe lângă executarea prevederilor legale, “Guvernul a recurs la această măsură din alte două considerente importante. În primul rând, pentru a evita o altă lovitură de imagine în rezultatul neonorării obligaţiunii de plată faţă de BNM, fapt ce ar compromite şi mersul negocierilor cu FMI privind un potenţial Memorandum de finanţare”, a menţionat Grupul de iniţiativă pentru reforme urgente creat de Centrul Analitic Independent Expert Grup.
Însă, deşi au existat constrângeri, atât a Guvernului, cât şi a BNM, “este surprinzător faptul că o decizie cu efecte bugetare atât de pronunţate (majorarea datoriei de stat cu aproximativ 37% până la valoarea de 51 miliarde de lei), a fost adoptată cu încălcarea gravă a prevederilor de bază a transparenţei în procesul decizional”, au mai apreciat experţii. Potrivit acestora, “convertirea garanţiilor emise de Guvern în obligaţiuni de stat comportă şi un hazard moral sporit, rata efectivă a dobânzii de 5% asupra obligaţiunilor emise pentru perioada de 25 de ani, nu are justificare economică şi în ultima instanţă, este un act de injustiţie socială evidentă”.
Proiectul şefului statului se plimbă între timp din comisie în comisie. Iniţiativa preşedintelui a fost examinată de patru comisii parlamentare, trei dintre care au avizat pozitiv documentul, pentru dezbaterea ulterioară a acestuia în Parlament.
Membrii Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe au refuzat, însă, să ia în discuţie proiectul fără avizul Guvernului.
Urmează discuţiile în Parlament, cu un final previzibil, ştiind care este poziţia exponenţilor majorităţii parlamentare.
Între timp, administratorii celor trei bănci au fost amendaţi cu o sumă infimă, comparativ cu “furtul”, dar în mărime maximă admisă de lege. Iar BNM a anunţat că la sfârşit de februarie, compania Kroll va veni cu o strategie de recuperare a miliardului.
Vlad Bercu
