Reducerea remiterilor, precum şi furtul miliardului care a generat o inflaţie galopantă au sărăcit populaţia Republicii Moldova, arată ultimele estimări ale Băncii Mondiale care spune că rata sărăciei va atinge 42% din totalul populaţiei. Instituţia financiară estimează că populaţia săracă va trăi cu 5 USD pe zi în 2016.
După înrăutăţirea creşterii economice globale până la 2,4 procente de la ritmul de 2,9 procente prognozat în ianuarie, Banca Mondială şi-a menţinut prognoza de creştere anemică pentru Republica Moldova de 0,5%. Instituţia financiară susţine că asupra dinamicii PIB-ului Moldovei influenţează slăbirea activităţii economice a celor mai mari parteneri comerciali ai Moldovei, în special Rusia şi Ucraina. În afară de aceasta, scăderea economică din Rusia a dus la reducerea transferurilor băneşti din partea migranţilor moldoveni. De asemenea, a scăzut semnificativ volumul exporturilor moldoveneşti. Experţii BM presupun că după căderea economiei în 2015 cu 0,5%, în 2016 creşterea PIB-ului Moldovei îşi va reveni treptat şi va constitui 0,5%, iar în 2017 şi 2018 acesta va creşte până la 4% şi, respectiv, 4,5%.
În prognoza anterioară, Banca Mondială a redus creşterea economică a Republicii Moldova de la 1,5% până la 0,5%, dar a păstrat prognoza creşterii PIB-ului Moldovei în 2017 la nivelul de 4%.
„Estimăm o creştere a deficitului bugetar până la 3,2 la sută din PIB în 2016. În consecinţă, aşteptăm o scădere modestă în 2016 a nivelului sărăciei, cu mai puţin de un punct procentual. Remiterile vor rămâne la niveluri scăzute, presiunile inflaţioniste vor persista, iar cel puţin pe termen scurt, piaţa de muncă nu se va redresa. Cu toate că politicile fiscale au protejat plăţile sociale, capacitatea generală fiscală limitată ar putea afecta gospodăriile casnice prin alte fronturi. Nivelul sărăciei se estimează să rămână la 41 procente în 2016”, susţine instituţia financiară.
Banca Mondială spune că Moldova are la dispoziţie puţine instrumente macroeconomice de amortizare şi trebuie să se ocupe de problemele de guvernare majore. Un curs de schimb flexibil va contribui la atenuarea şocurilor, dar s-a ajuns la momentul când cele mai importante elemente ale stabilizării macroeconomice sunt cheltuielile şi instituţiile publice eficiente. Sunt necesare eforturi majore în restabilirea eficienţei şi credibilităţii sectorului bancar, combaterea corupţiei şi rezolvarea problemelor de guvernare pentru a recâştiga încrederea investitorilor şi consumatorilor. Finalizarea şi acţiunile ulterioare ce derivă din auditul special de diagnosticare al celor mai mari bănci ar fi o etapă extrem de importantă în reducerea riscurilor din sectorul financiar.
Moldova se confruntă cu nevoia de consolidare fiscală pentru a menţine viabilitatea finanţelor publice, protejând în acelaşi timp pe cei mai săraci. O economie mai slabă, ratele ridicate ale dobânzilor, costul fiscal al băncilor eşuate şi nivelul scăzut al finanţării externe vor exacerba presiunile fiscale imediate rezultate din indexarea plăţilor sociale. Tema specială se axează pe analiza comparativă a veniturilor şi cheltuielilor Moldovei cu ţări de referinţă şi grupuri de ţări. Aceasta susţine că Moldova redistribuie, prin intermediul bugetului, mai mult decât ţările cu un nivel similar de venit pe cap de locuitor sau decât alte ţări de referinţă din regiune. Cu o datorie publică estimată mai mare, cu granturi şi finanţare externă mai mică, Moldova ar trebui să se concentreze pe creşterea eficienţei cheltuielilor publice recurente şi îmbunătăţirea guvernanţei.
Conform ultimei actualizări a raportului „Perspective economice globale”, pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare exportatoare de mărfuri se străduiesc din răsputeri să se adapteze la preţurile mai mici pentru petrol şi alte mărfuri esenţiale, aceasta reprezentând jumătate din revizuirea în sens descendent. Creşterea în aceste economii este prognozată să avanseze până la ritmul insuficient de 1,2 puncte procentuale faţă de prognoza din ianuarie.
„Această creştere inertă subliniază de ce este extrem de important ca ţările să urmeze politici care vor stimula creşterea economică şi vor îmbunătăţi vieţile celor care trăiesc în sărăcie extremă”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. „Creşterea economică rămâne a fi motorul cel mai important de reducere a sărăciei şi, de aceea, suntem foarte preocupaţi de încetinirea bruscă a creşterii în ţările în curs de dezvoltare exportatoare de mărfuri, din cauza preţurilor scăzute pentru mărfuri”.
Prognozele de creştere pentru partea estică a regiunii au fost revizuite în sens descendent faţă de perspectiva din ianuarie, odată cu ajustarea ţărilor la preţurile mai mici pentru petrol, metale şi mărfuri agricole. Activitatea din partea vestică a regiunii va beneficia de pe urma creşterii moderate în zona euro şi a consolidării cererii locale, ajutată de costurile atenuate pentru petrol.
Economiştii moldoveni spun că nivelul celor săraci este într-o continuă creştere pe fundalul reducerii remiterilor şi a veniturilor populaţiei. Ele au fost generate de o inflaţie galopantă din cauza crizei din Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială care au fost lichidate în octombrie anul trecut. Criza din sistemul bancar a urcat inflaţia la peste 13%, iar acest lucru a determinat răcirea consumului pe fondul scăderii dramatice a remiterilor şi a salariului real, determinând scăderea importurilor.
„Reducerea consumului final a fost determinată de erodarea veniturilor ca urmare a inflaţiei înalte şi doar temperarea ritmului de declin al remitenţelor a permis redresarea modestă a consumului. Declinul investiţiilor a fost determinat, pe de o parte, de cererea mai modestă, accesul limitat la surse de finanţare şi imaginea nefavorabilă pe care a dobândit-o Moldova în faţa investitorilor străini, iar pe de altă parte, de reducerea resurselor bugetare şi întreruperea finanţării din partea unor parteneri de dezvoltare. Efectele crizei sectorului bancar şi înrăutăţirea relaţiilor cu donatorii nu se vor disipa imediat, astfel încât nu ne aşteptăm la o recuperare rapidă şi calitativă a economiei”, susţine Expert Grup.
Economiştii recomandă guvernării să dea dovadă de responsabilitate şi să acţioneze pentru revenirea la creşterea economică în baza unui model mai echilibrat, cu o evoluţie sănătoasă a cererii interne. Acestea implică, în primul rând, îmbunătăţirea climatului de afaceri şi restabilirea imaginii ţării, dar şi coordonarea politicilor sociale, bugetare şi monetare pe termen scurt şi promovarea unor reforme mai radicale pe termen lung.
Teoretic, statisticele arată o îmbunătăţire a principalilor indicatori economici care ar duce la reducerea sărăciei, dar se datorează bazei de comparaţie înalte cu anul trecut când inflaţia a explodat, iar remiterile s-au prăbuşit. Deja la sfârşit de 2015 s-a atestat reducerea ritmului de declin a remitenţelor, tendinţă ce a continuat şi în trimestrul unu din 2016. „Chiar dacă conjunctura externă este volatilă din cauza evenimentelor recente din UE, în 2016 ne putem aştepta la creşterea moderată cu aproape 0,7% a remitenţelor. Cumulat cu o uşoară recuperare pe plan intern, aceasta ar putea contribui la creşterea consumului gospodăriilor casnice de aproximativ 1%, astfel încât consumul final să revină cu o contribuţie pozitivă asupra creşterii PIB-ului, însă destul de modestă”, precizează Expert Grup într-o analiză.
Victor URSU
