Anul 2013 a venit cu noutăţi mai puţin optimiste în domeniul investiţiilor străine. Lacunele legislaţiei, forţa de muncă mai puţin calificată, dar şi criza politică au făcut investitorii să ne ocolească. Aceste aspecte au fost discutate în cadrul Forumului Investiţional Internaţional “Invest in Moldova”, organizat de Ministerul Economiei şi Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) în parteneriat cu Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Peste 40 de reprezentanţi ai companiilor străine din SUA, Grecia, Italia, Danemarca, Federaţia Rusă, Ucraina ş.a. au participat la eveniment.
În ultimii ani, volumul investiţiilor străine în Republica Moldova a înregistrat un anumit regres şi se menţine la un nivel scăzut în comparaţie cu necesităţile de dezvoltare a ţării, a recunoscut vicepremierul Valeriu Lazăr în cadrul Forumului.
„Pentru o ţară în curs de dezvoltare, precum e Republica Moldova, volumul investiţiilor anuale în capitalul fix ar trebui să constituie circa 30% din Produsul Intern Brut. În condiţiile în care ne apropiem de un PIB de 100 de miliarde de lei, ar trebui să avem 30 de miliarde investiţii în capital fix. Din păcate, suntem departe de acest nivel, dar sperăm ca în următorii ani să depăşim această situaţie“, a explicat Valeriu Lazăr, menţionând că la capitolul investiţii străine directe ţara noastră ar trebui să atragă circa un miliard de euro pe an pentru a se putea dezvolta.
Cât priveşte calitatea forţei de muncă reclamată de investitorii străini, ministrul economiei a precizat că se preconizează o platformă de discuţii comună cu instituţiile de stat responsabile pentru a spori calitatea forţei de muncă. A fost elaborată şi o strategie în acest sens. Alt aspect menţionat de investitori se referă la necesitatea de a fluidiza toate tranzacţiile de import/export. De aceea, Guvernul a dezvoltat un plan de excludere a constrângerilor tarifare în comerţul extern. Rămân importante pentru R. Moldova pieţele din Vest, dar mai trebuie de lucrat la capitolul servicii şi produse competitive. Guvernul îşi propune trecerea de la o economie stabilită pe exportul forţei de muncă şi remitenţe, la un model de afaceri competitiv, atragerea capitalului industrial, dar şi a unui know-how tehnologic. Dar, pentru asta, RM are nevoie de parteneri şi practici de succes.
“Avem proiecte în derulare şi mai multe iniţiative de parteneriate, ceea ce nu am avut anterior. De aceea, urmează să asigurăm investitorii de stabilitate şi previzibilitate, fortificându-ne capacităţile instituţionale. Deşi avem dezavantajul unei pieţe mici şi suntem în competiţie cu ţările din regiune cu pieţele mai mari, putem diminua acest neajuns natural având un mediu de afaceri net calitativ. Pentru a fi mai competitivi, trebuie de asemenea, să ne focusăm pe ţinte precise, cum ar fi atragerea investiţiilor industriale, iar conexiunea la organizaţiile internaţionale ne va oferi un schimb de informaţii despre oportunităţile de investiţii, parteneriate etc. “, a mai spus Valeriu Lazăr.
De cealaltă parte, şeful Delegaţiei UE în RM, Dirk Schuebel, a subliniat că „comunitatea internaţională crede în RM şi consideră că va depăşi criza politică şi continuă să investească în RM, dar trebuie să sporească calitatea procesului investiţional”.
Carlos Bronzato, director executiv al WAIPA a adăugat că nu ar trebui să aşteptăm rezultate imediate. „Un investitor are nevoie de circa un an pentru a lua o decizie de a investi. În cazul sectorului serviciilor, luarea deciziilor ar putea dura şase-opt luni“.
Tomasz Telma, director regional pentru Asia şi Europa al IFC, a menţionat că ţara noastră este una dintre ţintele prioritare pentru Corporaţie, iar una din direcţiile principale este reforma cadrului investiţional.
La fel de optimist s-a arătat şi unul din oamenii de afaceri din Italia, potrivit căruia în Moldova activează peste 500 companii italiene, care apreciază forţa de muncă ieftină şi cultura populaţiei de la noi.
Stocul investiţiilor străine directe în R. Moldova a depăşit la sfârşitul anului 2011 cifra de 3,17 de miliarde de dolari SUA şi s-a triplat faţă de anul 2005. Investitorii străini preferă să cumpere, în special, acţiuni ale societăţilor financiare, care deţin o cotă de aproape 30 la sută din plasamentele în capitalul social. Urmează industria prelucrătoare, sectorul de comerţ şi servicii de reparaţii şi companiile specializate în tranzacţii imobiliare. Dacă vorbim despre domenii, primordiale sunt sectorul financiar, industria prelucrătoare pe locul doi, comenzi cu ridicata, sectorul imobiliar, sectorul energetic. Mai exact, vorbim despre investiţii în activităţi financiare (28,7%); industria prelucrătoare (21,4%); comerţul cu ridicata şi amănuntul (16,9%); tranzacţii imobiliare (11,4%); energia electrică şi termică, gaze şi apă (9,6%), transporturi şi comunicaţii (5,4%); altele (3,4%); hotele şi restaurante (1,9%); agricultură, economia vânatului şi silvicultură (1,3%).
Cei mai mulţi investitori, care au cumpărat acţiuni ale companiilor din Moldova sunt din Uniunea Europeană, urmaţi de întreprinzătorii din CSI şi cei din ţările Americii de Nord. Preferinţele sunt împărţite pe regiuni după cum urmează:
Zona de nord a ţării: Polonia (69%), Marea Britanie (25%), Cipru (3%), Rusia (1%), Italia (1%), Lituania (0,5%). Zona de centru este solicitată în proporţie de 29% de Marea Britanie, Bulgaria (12%), Rusia (10%), Liechtenstein (8%), Liban (6%). Iar la sud, avem Rusia cu 58%, Germania (38%), Turcia, România şi Ucraina cu câte un procent fiecare.
Pentru a atrage mai mulţi investitori sunt create zone economice libere. Investiţiile în această privinţă s-au majorat aproape de două ori în anul trecut. Deschiderea parcurilor industriale va permite atragerea investiţiilor de 254,2 mil. de euro şi deschiderea a circa 13 mii de locuri de muncă, potrivit Ministerului Economiei. Zonele economice libere (ZEL) prezintă o atracţie pentru investitorii străini datorită facilităţilor fiscale. În ZEL nu se plătesc TVA şi taxe vamale, iar investitorii sunt protejaţi timp de zece ani de schimbările legislative. Mai mult, legea prevede că investiţiile de peste 10 milioane de dolari sunt scutite trei ani de impozit pe venit, iar cele de peste 20 de milioane de dolari sunt scutite timp de patru ani.
Pe de altă parte, în 2010 a fost aprobată legea cu privire la parcurile industriale, un alt mecanism de atragere a investitorilor străini, cu mai multe facilităţi fiscale. Parcurile industriale oferă facilităţi de infrastructură. Un aspect important este că parcul poate fi amplasat pe un teren care este cu destinaţie agricolă, dar care după ce îşi obţine statutul de parc industrial, îşi poate schimba destinaţia de activitate în domeniul construcţiilor. Astfel, compania care administrează acest teren, ulterior îl poate achiziţiona şi deveni proprietar. De asemenea, edificiile de stat pot fi arendate cu reduceri de 30%. Dacă pe parcursul a 20 sau 30 de ani de închiriere, sunt îndeplinite toate condiţiile, compania care arendează acest teren are posibilitatea să-l achiziţioneze la preţul zilei în care se semnează contractul de vânzare-cumpărare.
În contextul concurenţei acerbe pentru investiţii la nivel global, guvernele naţionale şi locale întreprind acţiuni pro-active pentru a atrage şi a menţine investiţiile din partea companiilor internaţionale prin creşterea valorii şi numărului de stimulenţi fiscali şi financiari, astfel ca firmele să investească pe teritoriul lor.
Legea cu privire la Investiţiile Străine în Activitatea de Întreprinzător (2004) reglementează activitatea investitorilor străini în R.Moldova. Legea garantează repatrierea profiturilor şi protejează investiţiile străine. În toate sectoarele economiei, investiţiile străine şi cele naţionale sunt tratate în acelaşi mod, legislaţia curentă a Republicii Moldova fiind bazată pe nediscriminarea între investitorii naţionali şi cei străini.
În privinţa achiziţionării terenului agricol de către persoane străine, se lucrează la acest aspect în cadrul Ministerului Economiei. Cei străini nu vor avea posibilitate să cumpere terenuri, dar pentru companiile cu capital străin sau mixt vor fi scoase restricţiile. Acum sunt cel puţin cinci formule legale pentru străini care au cotă parte într-o întreprindere mixtă sau cu capital străin sută la sută. Ideea este de a oferi companiilor posibilitatea de a administra acest teren. Or, există pe moment 40% de teren arabil neprelucrat.
Cristina MIRON
