Deşi preţurile se duc în jos, Banca Naţională a Moldovei a decis să nu mai reducă rata de bază ca urmare a riscurilor şi incertitudinilor asociate evoluţiilor mediul extern şi cel intern. Riscurile externe de natură dezinflaţionistă sunt asociate activităţii economice reduse din ţările zonei euro şi continuării recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, cu repercusiuni asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni prin prisma canalului remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern.
Banca Naţională menţine rata de bază la 10 la sută a doua lună consecutiv. “Potenţialele riscuri la adresa inflaţiei decurg şi din volatilitatea sporită a pieţelor financiar-valutare internaţionale, evoluţia preţurilor la petrol alături de incertitudinile asociate preţurilor internaţionale la materiile prime şi produsele alimentare. Principalele riscuri de provenienţă internă sunt asociate tergiversării ajustării tarifelor reglementate. Totodată, condiţiile meteorologice existente favorizează o creştere a producţiei agricole comparativ cu anul precedent, ceea ce va influenţa negativ ritmul de creştere a preţurilor la produsele alimentare pe parcursul a 2-3 trimestre consecutiv şi va determina diminuarea în continuare a inflaţiei de consum. Astfel, analizând balanţa riscurilor, se observă o prevalare accentuată a riscurilor dezinflaţioniste şi se anticipează un proces de reducere rapidă a ritmului anual de creştere a preţurilor, inclusiv datorită bazei înalte de comparaţie din anul 2015”, explică Banca Naţională a Moldovei.
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că inflaţia continuă să se reducă. Astfel, în luna iunie a fost de 7 la sută cu 0,4 puncte procentuale inferior celui din luna precedentă, iar faţă de iulie a fost consemnată o deflaţie de 0,0 la sută. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,9 la sută a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,2 la sută, la mărfurile nealimentare cu 0,2 la sută şi de creşterea preţurilor la tarifele serviciilor prestate populaţiei cu 0,3 la sută.
“Decelerarea ratei anuale a inflaţiei în luna iulie este în concordanţă cu ultima prognoză a BNM (publicată în luna august 2016) şi validează corectitudinea deciziilor de politică monetară din anul 2015 şi de la începutul anului curent. În luna iulie 2016, rata anuală a inflaţiei de bază s-a situat cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul consemnat în luna precedentă, constituind 8,8 la sută”, se arată în informaţia BNM.
Evoluţia nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici în luna iunie 2016 prezintă semnale negative aferente dinamicii activităţii economice în trimestrul II 2016 şi relevă persistenţa presiunilor dezinflaţioniste din partea cererii agregate.
Economiştii susţin că BNM intenţionat ar menţine inflaţia la 10 la sută pentru a ajuta Ministerul Finanţelor să încaseze mai multe venituri la buget pe fundalul recesiunii în care s-a pomenit Republica Moldova şi a suspendării finanţărilor externe. Astfel, dacă BNM ar reduce rata de refinanţare, leul moldovenesc s-ar aprecia, iar în rezultat în haznaua statului vor intra mai puţini bani.
În acelaşi timp, deşi BNM a redus rata de refinanţare până la 10 la sută, creditele continuă să fie acordate la rate ridicate. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea declara la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei că băncile au bani, însă problema e în calitatea proiectelor prezentate de solicitanţi. “Băncile stau pe un morman de lichidităţi şi nu au nevoie de valută suplimentară. Problema e că băncile nu au cui acorda banii. Mai ales pe fundalul comprimării economice”.
În luna iunie 2016, exporturile s-au diminuat faţă de perioada similară a anului 2015 cu 12,9 la sută, iar importurile cu 7,7 la sută. Producţia industrială a consemnat un nivel de -2,1 la sută, iar volumul mărfurilor transportate a înregistrat nivelul de -9,4 la sută. În acelaşi timp, volumul cifrei de afaceri aferent comerţului cu amănuntul a sporit cu 4,2 la sută, iar volumul comerţului cu servicii s-a diminuat cu 7,0 la sută.
Din perspectiva cererii de consum, în luna iunie 2016, ritmul anual de creştere a salariului mediu real pe economie a constituit 1,7 la sută, fiind cu 2,1 puncte procentuale superior celui din luna mai 2016. Transferurile de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din Republica Moldova s-au redus, în perioada ianuarie-iulie, cu 9,1 la sută şi în luna iulie 2016 cu 13,4 la sută, în termeni nominali, comparativ cu perioadele similare ale anului 2015.
Procesele de creditare şi de economisire, în luna iulie 2016, au consemnat evoluţii diferite. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a diminuat cu 14,0 la sută, iar depozitele noi atrase s-au majorat cu 9,2 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Soldul total al creditelor la sfârşitul lunii iulie s-a micşorat cu 12,8 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar soldul total al depozitelor a înregistrat o creştere de 1,0 la sută faţă de sfârşitul lunii iulie 2015.
Rata medie la creditele noi acordate în monedă naţională s-a diminuat cu 0,15 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iunie 2016, constituind 14,00 la sută. Rata la depozitele noi atrase în lei s-a micşorat cu 0,85 puncte procentuale până la nivelul de 9,85 la sută în luna iulie 2016.
Proiecţia ratei medii anuale a inflaţiei IPC va înregistra o tendinţă de diminuare până la sfârşitul anului 2016, după care va urma o stabilizare în jurul ţintei. În medie, în anul curent, inflaţia va atinge nivelul de 6,7 la sută şi de 4,4 la sută, în medie, în anul viitor. Conform proiecţiei, rata anuală a inflaţiei va reveni în intervalul de variaţie a ţintei inflaţiei în trimestrul III 2016. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul II 2018, de 6,0 la suta, iar valoarea minimă – în trimestrul IV 2016, de 3,5 la sută.
Totodată, BNM spune că există mai multe ameninţări la adresa inflaţiei. Este vorba de incertitudinea privind recolta din anul 2016, traiectoria cursului valutar MDL/USD. Unele dintre subcomponentele IPC, cum ar fi bunurile importate sau acele cu preţuri cotate în valută, au o sensibilitate sporită faţă de dinamica cursului valutar, astfel încât o eventuală apreciere sau depreciere a monedei naţionale are ca efect o modificare imediată a variaţiei acestora.
De asemenea, banca centrală spune că preţurile ar putea creşte pe fundalul amânării majorărilor de tarife în contextul tensiunilor şi incertitudinilor sociale şi politice.
Ca rezultat al lichidării Băncii de Economii, BĂNCII SOCIALE şi UNIBANK, apare riscul ca datoria de stat internă să se majoreze cu 159,0 la sută şi să atingă valoarea de 21,84 miliarde lei, iar datoria totală de stat să se majoreze până la 48,97 miliarde lei.
Depăşirea ratei depozitelor în sold faţă de cea a creditelor pe segmentul monedei naţionale a generat o marjă bancară negativă pe parcursul trimestrului II 2016, ceea ce supune băncile, pe termen lung, la riscul de capital. Menţinerea preţurilor la resursele energetice în regiune va crea premise pentru revizuirea în diminuare a tarifelor pentru unele servicii reglementate, dar în condiţiile devierilor financiare acumulate de furnizori în perioadele precedente, precum şi în condiţiile contractuale de achiziţie, incidenţa acestor scăderi de tarife rămâne a fi sub semnul întrebării.
Victor URSU
