Banca Naţională, deşi are drept obiectiv menţinerea stabilităţii preţurilor, se pare că a scăpat situaţia de sub control, în condiţiile în care inflaţia anuală a urcat până la 12,2% în august, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.
Economista de la IDIS Viitorul, Corina Gaibu, susţine că în cadrul IDIS Viitorul, spre deosebire de majoritatea instituţiilor de profil, s-a prognozat încă de la începutul anului un nivel al inflaţiei de 2 cifre cu o probabilitate înaltă să ajungă la valori apropiate de 20%.
Ea spune că, în condiţiile în care BNM răspunde de inflaţie şi creşterea preţurilor în calitate de unic obiectiv major, pentru a-şi justifica în faţa Parlamentului îndeplinirea funcţiei sale în conformitate cu articolul 4 al Legii BNM, aplică tot arsenalul de instrumente monetare considerate drept anti-inflaţioniste.
Cu toate acestea, creşterea preţurilor din august anul curent au demonstrat că aplicarea restricţiilor prin rata de bază şi rezervele obligatorii de mai bine de jumătate de an nu au nici un efect asupra preţurilor. Cauzele care au provocat procesele inflaţioniste sunt istorice, s-au produs deja şi sunt ireversibile: majorarea tarifelor, furtul miliardului şi căderea dură a cursului valutar la început de an. Spre exemplu Rusia, care a fost lovită de procese inflaţioniste mai dure decât Moldova, a temperat abordarea anti-inflaţionistă reducând rata de bază la 11%, deoarece acest instrument şi-a pierdut efectul anti-inflaţionist şi, în acelaşi timp, era evidentă necesitatea de a diminua presiunea negativă asupra economiei reale.
“Politicile ţărilor dezvoltate stabileşte ca obiectiv pentru autoritatea monetară (BNM) ţintirea corelată a nivelului preţurilor cu creşterea economică şi nu una unilaterală. Acelaşi lucru este necesar de schimbat în legislaţia naţională”, a mai spus Gaibu.
În acelaşi timp, directorul de program pe sectorul monetar de la Expert Grup, Alexandru Fala, e de părere că este o întârziere dintre deprecierea leului şi inflaţie. Cred că acum asistăm la manifestarea acestei întârzieri. Dacă deprecierea mai mare s-a produs în primul trimestru al acestui an, efectele le resimţim acum. Al doilea factor este compromiterea anului agricol, care evident a influenţat majorarea ratei inflaţiei prin scumpirea alimentelor.
BNM a majorat rata de politică monetară şi rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale în vederea sterilizării lichidităţii din piaţă pentru atenuarea presiunilor inflaţioniste.
Alexandru Fala crede că BNM a decis să majoreze rata de bază pentru a diminua lichidităţile din piaţă, ca populaţia să nu fie tentată să cumpere valută, şi a nu permite deprecierea leului, dar evident această măsură are un efect negativ asupra activităţii economice. Pe lângă politicile pe care le promovează BNM, ar trebui crescută încrederea populaţiei în sectorul bancar şi, astfel, ar putea fi diminuată acea tendinţă a populaţiei de procurare a valutei.
„Toate instituţiile ar trebui să încerce percepţia populaţiei vizavi de sectorul bancar, în altfel de condiţii este greu de presupus ce va fi şi ne-am putea aştepta la urmări mai grave. Lumea neavând încredere în leu, se avântă în procurarea de valută şi prin acest lucru menţine presiunea asupra monedei naţionale”, a afirmat Fala.
Directorul de program pe sectorul monetar de la Expert Grup a spus că înăsprirea politicii monetare are efecte asupra activităţii investiţionale şi, în general, asupra economiei, iar acest lucru nu poate tempera creşterea preţurilor. Pentru temperarea creşterii preţurilor nu e nevoie de măsuri tehnice, majorări de rată sau măsuri fiscale. Un efect asupra preţurilor ar fi schimbarea managementului întreprinderilor, un mesaj din partea autorităţilor că promovează schimbări autentice în sistem, iar în situaţia cu miliardul – că au fost găsite persoanele vinovate.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile au crescut cu 12,2% în luna august şi cu 2,9% faţă de luna precedentă. Creşterea preţurilor medii de consum cu 2,9 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 0,4 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 1,5 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 8,1 la sută.
Astfel, dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit citricele – cu 11,7%, ouăle de găină – cu 10,2%, castraveţii proaspeţi – cu 10,0%, varza – cu 8,4%. La produsele nealimentare, cel mai mult s-au scumpit automobilele – cu 6,5%, bicicletele – cu 2,9%, accesoriile pentru scris – cu 4,7%, obiectele pentru călătorii şi de galanterie – cu 4,6%.
În acelaşi timp, a fost consemnată majorarea preţurilor la serviciile comunal-locative – cu 16,2%, în special, la energia electrică – cu 32,9%, la gazul din reţea – cu 14,9%.
Economiştii susţin că, după ce inflaţia a înregistrat un indicator de două cifre, BNM ar mai putea opera majorări de rate la instrumentele de politică monetară. În ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNM, rata de refinanţare a fost majorată cu 2 puncte procentuale până la 19,5%, iar rezervele obligatorii – cu 3 puncte procentuale, până la 35%.
BNM susţine că politica monetară este afectată în continuare de complexitatea balanţei riscurilor, cu accentuarea riscurilor inflaţioniste. Activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi recesiunea din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, menţin riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin canalul remiterilor populaţiei şi al comerţului extern. Acest fapt poate influenţa ulterior evoluţia inflaţiei, iar escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare.
„Deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaţioniste, care în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută. În trimestrele următoare se anticipează o accelerare a inflaţiei, inclusiv din cauza bazei de calcul joase din anul precedent”, afirmă BNM.
Deşi BNM a majorat ratele de politică monetară, ratele medii ale dobânzilor la credite şi depozite în lei au înregistrat o evoluţie uşor ascendentă. Astfel, rata medie anuală a dobânzii la portofoliul de credite acordate în moneda naţională s-a majorat cu 0,08 puncte procentuale, constituind 12,14 la sută. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei s-a majorat cu 0,46 puncte procentuale comparativ cu iunie, înregistrând nivelul de 11,03 la sută.
În ultimul raport asupra inflaţiei, BNM şi-a revizuit în creştere prognoza asupra inflaţiei pentru anul 2015. Astfel, inflaţia se va plasa la nivelul de 9,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de prognoza fixată în luna mai. BNM prognozează pentru anul 2015 o creştere a inflaţiei până la 9,3%, iar în 2016 este prognozată o inflaţie de 11,6%, faţă de 6,4%, cât se estima în luna mai curent, adică cu 5,2 puncte procentuale mai mult. Banca centrală afirma că rata inflaţiei atât de mare se datorează creşterii preţurilor la produsele alimentare şi deprecierii monedei naţionale de la sfârşitul anului precedent şi începutul anului curent.
În luna iunie, rata anuală a inflaţiei de bază a constituit 11,1%, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de nivelul lunii mai.
Pe piaţa internă, se aşteaptă că ritmurile de creştere a preţurilor la produsele alimentare se vor accelera, atingând nivelul maxim în trimestrul I, 2016, în special din cauza deprecierii monedei naţionale şi a secetei curente. Se estimează că, ritmul de creştere a preţurilor la combustibili pe piaţa internă se va accelera în 2016. Cea mai mare incertitudine cu privire la evoluţia viitoare a inflaţiei este generată de lipsa unei clarităţi cu privire la posibilele majorări ulterioare ale preţurilor reglementate, în special în anul 2016.
Victor URSU
