Produsele alimentare, mărfurile nealimentare şi serviciile prestate populaţiei au împins inflaţia anuală din luna mai la 7,4%, iar preţurile faţă de aprilie au constituit 0,9%, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Economiştii sunt de părere că o inflaţie în ascensiune reduce creditarea şi scumpirea resurselor.
Banca Mondială în prognoza creşterii economice susţinea că BNM va reuşi să menţină nivelul inflaţiei apropiat de valoarea-ţintă de 5 la sută, pe fundalul creşterii PIB, a salariilor şi al spaţiului fiscal stimulativ.
Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,0 la sută, la tarifele pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,6 la sută, precum şi de menţinerea preţurilor la mărfurile nealimentare la acelaşi nivel faţă de luna aprilie 2017.
Cel mai mult s-au scumpit cartofii cu 56,7%, fructele proaspete – cu 10,5% (în special: fructele – cu 19,1% şi citricele – cu 16,3%). La produsele nealimentare, cel mai mult au crescut preţurile la sandale pentru femei, bărbaţi şi copii – cu 5,1%, 4,4% şi, respectiv, 2,1%. În ceea ce priveşte serviciile, au crescut cheltuielile legate de cultură şi sport – cu 5,2%, serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 3,1%, serviciile pentru întreţinerea copiilor la creşe şi grădiniţe – cu 3,0%.
În acelaşi timp, în luna mai s-au redus preţurile la combustibili – cu 1,7% (carburanţi – cu 2,3%) şi motociclete – cu 1,8%.
Banca Naţională a Moldovei spune că dinamica indicatorilor macroeconomici în lunile aferente trimestrului I 2017 conturează premise de învigorare continuă a activităţii economice în perioada respectivă. Astfel, în luna martie 2017, exporturile au sporit faţă de perioada similară a anului 2016 cu 31,5 la sută, importurile cu 17,6 la sută, iar volumul mărfurilor transportate cu 13,7 la sută. În trimestrul I 2017, volumul producţiei globale agricole s-a majorat cu 1,1 la sută, comparativ cu trimestrul similar al anului 2016.
Anul 2017 a început cu inversarea trendului inflaţionist. Astfel, tendinţa dezinflaţionistă din 2016 a fost înlocuită cu o creştere mai rapidă a preţurilor în trimestrul întâi. Diminuarea semnificativă a inflaţiei în 2016, când IPC a scăzut de la 13,4% la 2,4%, a fost urmată de creşterea inflaţiei. În linii mari, evoluţia componentelor IPC a fost similară cu creşterea preţurilor la produsele alimentare, la mărfurile nealimentare şi la servicii.
Schimbarea dinamicii inflaţiei a fost determinată de modificarea evoluţiei preţurilor de pe pieţele mondiale. După o lungă perioadă de descreştere a preţurilor mondiale, în octombrie 2016 a demarat o nouă tendinţă de scumpire a produselor la nivel internaţional. Această evoluţie a fost cauzată de creşterea preţurilor la petrol şi la produsele alimentare. Perioada ritmurilor negative a preţurilor la petrol s-a sfârşit în septembrie 2016, iar din trimestrul IV 2016 combustibilul a început să se scumpească.
În cazul produselor alimentare, în primele două luni ale anului 2017, preţurile s-au majorat cu peste 10%, iar apoi creşterea s-a temperat. Pe de altă parte, evoluţia cursului monedei naţionale a avut un efect dezinflaţionist.
Expert Grup susţine că tendinţele inflaţioniste se accentuează. Sectorul bancar deţine un surplus semnificativ de lichidităţi. Acest fapt reprezintă o premisă pentru o expansiune monetară şi pentru o posibilă creştere a ratei inflaţiei. În aceste condiţii, BNM a înăsprit politica monetară şi a majorat rata rezervelor obligatorii de la 35 la 40%. De asemenea, evoluţiile preţurilor pe pieţele internaţionale ar putea genera presiuni inflaţioniste adiţionale. În acelaşi timp, aprecierea cursului monedei naţionale are un efect dezinflaţionist. Cel mai probabil, rata inflaţiei nu va putea fi menţinută în limitele monitorizate de BNM, ce variază între 3,5-6,5%, iar creşterea preţurilor va depăşi nivelul superior al coridorului.
Totodată, inflaţia cauzează contractarea procesului de creditare. Creşterea preţurilor cu ritmuri mari determină scumpirea creditelor (majorarea ratelor nominale ale dobânzii), iar drept urmare scade volumul împrumuturilor acordate. Şi acest lucru se observa deja în condiţiile în care în luna aprilie volumul creditelor noi acordate s-a redus cu 6,0%, iar soldul total al creditelor la sfârşitul lunii aprilie 2017 s-a diminuat cu 8,9 la sută.
”Din cauza amplificării riscurilor în 2017, rata inflaţiei ar putea atinge valori cuprinse între 7-7,5%. În 2018 este probabilă temperarea ritmului de creştere a preţurilor, iar inflaţia va fi între 5,5-6%”, se arată într-o analiză a Expert-Grup.
Un risc semnificativ se referă la dinamica preţurilor pe pieţele internaţionale de bunuri. În general, creşterea preţurilor internaţionale ar putea cauza scumpirea produselor importate. Totuşi, în cazul petrolului, există pericole ce pot fi cauzate atât de scumpirea, cât şi de ieftinirea acestui produs pe pieţele internaţionale.
Reducerea preţurilor la petrol afectează negativ evoluţiile economice din Rusia, iar drept urmare scad remiterile trimise de moldovenii ce activează în acest stat. Scăderea transferurilor pune presiuni asupra cursului de schimb şi, indirect, stimulează riscurile inflaţioniste. Pe plan intern sunt riscuri de natură monetară. În sectorul bancar există un exces de lichiditate, ce poate determina o expansiune puternică a creditării. În aceste circumstanţe, există riscuri inflaţioniste de natură monetară. La fel, existenţa surplusului de lichiditate creează dificultăţi în promovarea politicilor monetare.
Băncile care dispun de mijloace băneşti în exces nu recurg la contractarea împrumuturilor oferite de alte bănci sau de autoritatea monetară, iar de aceea mecanismul de transmisie este mult mai lent.
”În condiţiile actuale, când pe piaţă este un exces masiv de lichidităţi, majorarea ratei rezervelor obligatorii poate elimina „simptomele” ce indică asupra unei majorări explozive a creditării şi poate asigura o creştere „mai netedă”. Totodată, datorită reducerii riscurilor inflaţioniste se pot îmbunătăţi condiţiile pentru activitatea de creditare şi, în acest mod, este favorizată creşterea pe termen lung. De altfel, se pare că rate ale inflaţiei sub 6,5% nu creează obstacole, ci din contra favorizează creşterea economică. Pe de altă parte, în contextul existenţei unui surplus de lichidităţi cu potenţial exploziv, o posibilă relaxare a politicii monetare ar cauza o expansiune monetară rapidă, ce ar putea favoriza creşterea pe termen scurt, dar va stimula majorarea inflaţiei. În acest context, vor fi periclitate perspectivele de creştere pe termen lung”, potrivit Expert-Grup.
Evoluţiile din sectorul bancar ar putea genera un cerc vicios: o eventuală expansiune rapidă a împrumuturilor bancare ar putea crea presiuni inflaţioniste, iar o creştere rapidă a preţurilor ar putea curba creditarea. În Republica Moldova preţurile de import şi cursul de schimb au o influenţă importantă asupra inflaţiei. Creditarea, care reprezintă un factor de natură monetară, la fel, are un impact pozitiv asupra creşterii preţurilor, dar acesta este mai mic comparativ cu efectele provenite din partea preţurilor de import şi a cursului de schimb. Totodată, inflaţia cauzează contractarea procesului de creditare. Creşterea preţurilor cu ritmuri mari determină scumpirea creditelor (majorarea ratelor nominale ale dobânzii), iar drept urmare scade volumul împrumuturilor acordate.
Victor URSU
