După “furtul miliardului”, lichidarea a trei bănci şi intrarea în criza economică, relaţiile dintre bănci şi antreprenori rămân dramatic de scăzute. Oamenii de afaceri ezită să ia credite şi să îşi asume riscuri pentru că le lipseşte încrederea în evoluţia viitoare a economiei, în timp ce de cealaltă parte, băncile spun că au resursele necesare pentru a da credite, dar nu au cui.
Nu există nicio îndoială că băncile, bancherii şi întreaga industrie se confruntă cu una din cele mai grave crize de încredere. O demonstrează şi sondajul realizat de compania de consultanţă în marketing strategic, cercetări de marketing şi sociale – Magenta Consulting.
Încrederea în instituţiile financiare va rămâne scăzută, iar bancherii mai au multe de făcut pentru a recâştiga încrederea opiniei publice, sunt de părere oamenii de afaceri.
Potrivit sondajului, doar 18 la sută din businessmenii intervievaţi au afirmat că pot să aibă încredere în sistemul bancar, iar 6 la sută dintre ei au maximă încredere. Cei mai mulţi au fost cei care au o atitudine neutră faţă de bănci – 40 la sută şi cei care nu au încredere, la fel, 40 la sută, dintre care 23 la sută din manageri sunt absolut categorici şi sceptici faţă de sectorul bancar.
Categoria celor care au o părere negativă faţă de sectorul bancar este preponderent reprezentată de companiile din regiunea de nord şi de centru a Republicii Moldova, de către bărbaţi, de către persoanele care activează pe patentă, deţin gospodării ţărăneşti sau administrează o micro-întreprindere şi de către directori şi manageri, mai rar de contabili, notează Magenta Consulting.
Printre managerii companiilor ce au oferit cele mai mari note pentru încrederea lor faţă de bănci, cei mai mulţi sunt din zona de sud a ţării, femei şi persoane care administrează activităţi financiare şi au afaceri în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale.
Nici populaţia nu este mai optimistă. Marea majoritatea are mari rezerve şi ezită atunci când trebuie să decidă unde să-şi ţină banii: la ciorap sau în bancă. 16 la sută dintre moldoveni au încredere sau foarte mare încredere în bănci şi mai mult de jumătate (54%) declară să nu şi-ar încredinţa economiile sistemului financiar. Cei care vor să economisească susţin că băncile nu sunt sigure.
“Bărbaţii şi femeile sunt în egală măsură sceptici faţă de siguranţa băncilor, locuitorii oraşelor sunt mai puţin sceptici, decât cei din mediul rural”, menţionează experţii companiei de consultanţă. Rata încrederii scade odată cu creşterea vârstei respondenţilor. În această categorie a scepticilor majoritare “sunt persoanele care au un venit mediu lunar sub 5 mii de lei şi persoanele ce deţin propria afacere, precum şi pensionarii”.
Sondajul a fost realizat în două etape. În prima etapă (20 august – 5 octombrie 2015), sondajul a cuprins un eşantion de 351 de companii, cu o marjă de eroare de 6,2 la sută la un nivel de încredere de 95%. Sondajul din a doua etapă (20 octombrie – 31 octombrie 2015) a fost realizat pe un eşantion de 832 de respondenţi, cu o marjă de eroare de 3,4 la sută la un nivel de încredere de 95%.
La finele lunii octombrie 2015, soldul creditelor acordate economiei s-a diminuat cu 13,3 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Şi mai tristă este situaţia privind noile finanţări. În trimestrul trei 2015, băncile au acordat cu 19,3 la sută mai puţine credite noi (ajustate) decât în perioada similară a anului precedent. Iar reducerea finanţării nu înseamnă altceva decât subminarea afacerilor pe viitor, dezvoltarea acestora.
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în monedă naţională, în luna octombrie 2015, a constituit 15,75 la sută, majorându-se cu 4,95 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent.
Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 77,1 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate cu o rată medie de 15,49 la sută persoanelor juridice.
În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 16,62 la sută.
Vlad Bercu
