Comprimarea economiei statelor din UE poate afecta exporturile Republicii Moldova, în condiţiile în care ţara noastră este dependentă de statele comunitare, iar incertitudinea politică continuă poate submina perspectivele macroeconomice pozitive şi sustenabilitatea fiscală. Deja ritmul de creştere al exporturilor e în picaj. În nouă luni ale anului au avut loc un avans de doar 3,4% faţă de perioada similară a anului precedent.
Anna Akhalkatsi, manager de ţară pentru Moldova de la Banca Mondială, avertizează că incertitudinile şi încetinirea creşterii globale necesită stimularea productivităţii, sporirea eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, precum şi atenuarea dezechilibrelor fiscale în vederea alimentării unei creşteri durabile în Moldova. Întreprinderile de stat sunt omniprezente, chiar dacă sunt mai puţin productive per angajat şi prezintă o productivitate în declin. Eliminarea controalelor de preţuri şi de-monopolizarea economiei, precum şi consolidarea concurenţei, ar ajuta la eliberarea resurselor pentru creşterea productivităţii.
„Moldova are nevoie de o creştere sustenabilă pentru crearea locurilor de muncă şi eliminarea sărăciei pentru cât mai mulţi oameni”, a declarat Anna Akhalkatsi la prezentarea actualizărilor economice. „Ţinând cont de dependenţa sporită a Moldovei de ţările UE pentru comerţ şi remiteri, totuşi, o încetinire economică suplimentară în UE poate afecta exporturile Moldovei, iar incertitudinea politică continuă poate submina perspectivele macroeconomice pozitive şi sustenabilitatea fiscală”.
Potrivit notelor tematice speciale elaborate de Banca Mondială, reforma pensiilor din 2017 a consolidat sustenabilitatea fiscală şi socială a sistemului de pensii din Moldova, totuşi, câştigurile acestei reforme nu au fost susţinute mult timp. Reforma reuşea să echilibreze sistemul sub aspect fiscal şi rata medie de înlocuire, în loc să scadă la 13 procente, era estimată să crească până la 30 procente. Cu toate acestea, inversările ulterioare de politici din 2018 au subminat sustenabilitatea fiscală a sistemului. Reducerea scutirilor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi armonizarea pensiilor privilegiate cu sistemul general de pensii ar oferi soluţii pentru eliminarea inechităţilor şi ar stabiliza sistemul de pensii sub aspect financiar.
Cheltuielile pentru asistenţa socială în Moldova sunt printre cele mai mici din regiune. Sărăcia în Moldova este destul de mare, în special în rândul grupurilor vulnerabile, de exemplu familiile cu mulţi copii şi familiile monoparentale. Mai mult ca atât, asistenţa socială continuă să fie dominată de prestaţii categoriale, iar principalul program anti-sărăcie Ajutor Social este în declin. În acest context, reconceptualizarea programului Ajutor Social pentru susţinerea familiilor cu copii şi adulţi inapţi de muncă, precum şi consolidarea legăturilor programului cu serviciile de activare şi sociale, ar spori eficacitatea şi caracterul adecvat al programului.
„Ajutor Social, deşi este cel mai bine direcţionat program, are o acoperire extrem de redusă, iar prestaţiile sale sunt inadecvate. Programul ar trebui să beneficieze de alocarea unor fonduri suplimentare, care sunt limitate ca disponibilitate, în loc de implementarea altor opţiuni, deoarece programul Ajutor Social reduce cel mai eficient sărăcia”, menţionează Roman Zhukovskyi, specialist protecţie socială.
Astfel, Banca Mondială prognozează o creştere economică de 3,6 procente în 2020 şi 3,8 procente în 2021, pe măsura consolidării creşterii principalilor parteneri comerciali ai Moldovei. Prognoza presupune progrese continue în raport cu agenda de reforme, inclusiv atenuarea presiunilor fiscale.
Totuşi, avansul economiei moldoveneşti are loc cu paşi mici, iar acest lucru îl relevă volumul creditelor acordate. Potrivit economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, recuperarea creditării e de doar 10% după criza bancară din anul 2014, iar în valori comparative nivelul anului 2014 îl vom atinge nu mai devreme de anul 2025.
“În luna octombrie 2019, pentru a doua oară în istoria Moldovei, volumul creditelor în economie a depăşit suma de 50 miliarde de lei. Prima dată acest record a fost stabilit cu 5 ani în urmă în octombrie 2014, când pentru o singură lună volumul total al creditelor din economie s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei. Apoi a urmat cea mai lungă şi profundă criză bancară din istoria ţării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde de lei până la nivelul de 39 miliarde de lei. De un an şi jumătate asistăm la o creştere continuă, iar în luna decembrie a acestui an anticipăm că volumul de credite din economie va atinge maximul istoric, depăşind nivelul din 2014”, a explicat Ioniţă pe blogul său.
Cele 50 miliarde de lei din 2019 nu pot fi comparate cu 50 miliarde de lei din 2014. Raportate la PIB, în octombrie 2014 creditele au atins cota de 38,6% din PIB. Apoi a urmat o prăbuşire de 1,8 ori, iar în februarie 2018 acest indicator a atins cota minimă din ultimii 15 ani de 21,8% din PIB.
Un alt aspect important care descrie cum îşi revine economia din criză este cum a fost recuperată nominal această prăbuşire din 2014-2018. Recuperarea s-a realizat din contul instituţiilor nebancare şi creditării persoanelor fizice.
Dacă în 2014 instituţiile nebancare deţineau doar 7% din piaţă cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituţiile nebancare şi-au majorat de 3 ori cota de piaţă, până la nivelul de aproximativ 21% şi au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde de lei. Băncile, la rândul lor, în 2014 deţineau un portofoliu de credite de 48 miliarde de lei, care s-a redus până la 32,1 miliarde lei în februarie 2018. Într-un an şi jumătate băncile au recuperat deja 8 miliarde de lei din ceea ce au pierdut, dar portofoliul lor de credite rămâne în continuare cu 8 miliarde de lei mai mic decât maxima istorică din 2014. Trebuie de menţionat că în analiză nu s-a luat în calcul creditele fictive dintre băncile falimentate implicate în frauda bancară din 2014.
Al doilea aspect important în analiza recuperării pieţei financiare o reprezintă structura clienţilor. În octombrie 2014, principalii clienţi ai instituţiilor financiare erau persoanele juridice, care aveau contractate credite în volum de 43,3 miliarde de lei sau 84% din totalul creditelor. Persoanele fizice pe parcursul anilor nu jucau un rol semnificativ în ceea ce priveşte contractarea creditelor. Până la criza bancară, cota lor reprezenta 14-16% din volumul total de credite. Criza bancară, care a provocat şi criza economică, nu doar a redus volumul de credite în economie, dar a schimbat esenţial şi structura lor. Creditele oferite persoanelor juridice în cei 3,5 ani de prăbuşire a pieţei s-au redus cu 17,6 miliarde lei sau de 1,7 ori de la 43,3 miliarde lei în 2014 la 25,7 miliarde lei în februarie 2018. În prezent asistăm la o revenire lentă a creditării agenţilor economici de către sectorul financiar, volumul de credite a crescut cu 3 miliarde de lei şi a atins nivelul de 28,7 miliarde lei în octombrie 2019, dar această recuperare reprezintă doar 12% din prăbuşirea care a avut loc în 2014-2018.
Victor Ursu
