Recoltarea cerealelor a început. Evident, soarele şi ploile sunt factorii care stabilesc calendarul recoltări, chiar dacă laboratoarele lumii au deja capacităţi în stare să grăbească sau să întârzie anumite procese legate de agricultură.
Ultimile prognoze anunţau o recoltă globală de grâu de peste un milion de tone, repetându-se în acest fel o situaţie pe care am trecut-o în statistici cinci ani consecutiv. Oamenii de lângă “covorul galben” spun că ploile abundente şi grindina de la începutul verii au afectat unele terenuri agricole, dar este vorba de cazuri izolate care nu vor afecta starea de lucruri generală.
Desigur, cu sau fără milionul nostru, populaţia planetei consumă, în fond aceeaşi cantitate de pâine. Acelaşi milion pe care îl raportăm aproape anual nu influenţează în niciun fel cotaţiile mondiale, însă o recoltă mult prea mică, în raport cu necesarul alimentar (puţin peste 300 mii de tone), ar crea tensiuni pe intern şi ar oferi argumente pentru majorări de preţuri.
În anii Uniunii Sovietice, Moldova ocupa locul şase printre producătorii de grâu din fostul stat, chiar dacă producea doar cu o treime sub recolta pe care o adunăm în prezent, chiar dacă exista şi un minister separat – Ministerul de produse de panificaţie.
Ca să revenim la preţ, au existat suficiente situaţii în care producătorii s-au văzut nevoiţi să vândă grâul sub preţul de cost. Cauzele au fost diferite, iar cei care au pus presiune pe producător au profitat de lipsa unor mecanisme de protecţie a pieţei cerealelor. De fapt, ţările producătoare au modele de protejare bune de luat în vedere. Şi este vorba, înainte de toate, de crearea unui fond de intervenţie, idee spusă de la multe microfoane, dar care nu a ajuns să fie realizată.
Mai mult decât atât, încă în 2008 urmau să intre în vigoare prevederile legislative referitor la crearea Fondului special de intervenţii pe piaţă. Ideea de bază constă în procurarea de către stat a unei cantităţi de grâu, pentru a reduce din starea de sufocare a pieţei în cazul unor recolte neaşteptat de mari. În situaţia aceasta, cererea creşte, iar odată cu ea şi preţul, ceea ce îi ajută ţăranului să acopere costurile şi să obţină şi un ban peste cheltuieli, un ban pentru o eventuală extindere. Aceeaşi cantitate de grâu ar putea fi utilizată în situaţiile în care creşterea preţurilor pe piaţă ar putea influenţa preţul pâinii în brutării.
Practica intervenţiilor pe pieţele agroalimentare este una de care se face uz atât în ţările Uniunii Europene, cât şi în mai multe state CSI. În situaţia când preţurile la unele produse agricole, cum ar fi grâul, porumbul, orzul, carnea în masă vie, scad până sub pragul de rentabilitate pentru producătorii agricoli, entitatea publică abilitată intervine pe piaţă şi procură din banii Fondului de intervenţii anumite cantităţi de produse la preţuri avantajoase pentru agricultori, creând stocurile necesare. Ulterior, în cazul unor calamităţi naturale, când se atestă creşterea vertiginoasă a preţurilor la producţia agricolă, statul intervine pe piaţa produselor alimentare prin vânzarea stocurilor create anterior.
Crearea acestui fond solicită pricepere şi multă determinare, dar nu mai puţin important fiind factorul financiar. Cu toate acestea, statul nu va fi obligat să cheltuie bani în fiecare an, pentru că, acordându-i o singură dată mijloace, fondul va achiziţiona produse din banii câştigaţi din vânzarea rezervelor. Pe de altă parte, el nu trebuie să urmărească scopul obţinerii de profit, ci doar pentru a evita riscurile creării de monopoluri sau de presiune din afara pieţei.
Cât priveşte piaţa comunitară, Serviciul de monitorizare agrometeo european (MARS) şi-a îmbunătăţit recent estimările blocului privind producţia de grâu şi cea de porumb din acest an, pe fondul precipitaţiilor înregistrate în cea mai mare parte a Uniunii Europene (UE).
Asta în timp ce seceta din Spania a impus MARS să revizuiască în scădere estimările pentru orz la nivelul UE.
În cel mai nou raport lunar, MARS şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia de grâu moale din 2019 în UE până la 6,10 tone pe hectar, de la 6,05 tone pe hectar luna trecută. Aceasta ar fi cu 8,6% mai mare decât producţia afectată de secetă de anul trecut şi cu 2,7% peste media din ultimii cinci ani.
În cazul producţiei de porumb a UE, prognozele MARS au fost îmbunătăţite până la 8,05 tone/hectar de la 7,92 tone/hectar, cu 5,7% peste media din ultimii cinci ani.
În schimb, estimările privind producţia de orz a UE au fost revizuite în jos până la 4,92 tone/hectar de la 4,96 tone/hectar luna trecută.
Ploile au fost benefice pentru culturile de cereale din nordul şi partea centrală a Europei, inclusiv în Germania şi Polonia, ţări care în luna aprilie s-au confruntat cu o perioadă secetoasă, iar precipitaţiile abundente din Europa de sud-est şi Italia au fost şi ele favorabile, susţine MARS. Graţie ploilor din ultimele săptămâni, recolta de cereale a UE ar urma să-şi revină în acest an, după ce, anul trecut, recolta a fost afectată de seceta severă din nordul Europei.
Estimările privind producţia de rapiţă a UE în 2019 au fost şi ele îmbunătăţite uşor, până la 3,14 tone/hectar, faţă de 3,13 tone/hectar luna trecută. Este vorba de o producţie cu 8,8% mai mare decât cea de anul trecut, dar cu 3% sub media ultimilor cinci ani, a subliniat Serviciul comunitar.
În perspectiva creşterii exporturilor pe piaţa europeană, Republica Moldova ţinteşte cote destul de mari: la grâu – până la 250 de mii de tone, la orz – 100 de mii de tone, la porumb – 250 de mii de tone.
Constantin Olteanu
