În Republica Moldova sunt înregistrate peste 45 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). În ultimii ani însă, tot mai multe întreprinderi îşi sistează activitatea. Şi asta pentru că se confruntă cu probleme de ordin financiar. Despre barierele în mediul de afaceri, dar şi despre noile prevederi ale Strategiei de dezvoltare a IMM s-a discutat în cadrul Conferinţei Internaţionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii “Sectorul IMM – Moldova 2020”, desfăşurată la 16 octombrie, la Chişinău. Totodată, în cadrul Conferinţei au fost premiaţi cei mai buni antreprenori din cadrul IMM.
Potrivit ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, deşi mediul de afaceri a devenit mult mai prietenos pentru IMM-uri, accesul la finanţare rămâne o problemă. Discutând pe marginea Strategiei de dezvoltare a IMM-urilor, precum şi elaborarea unei noi legi a IMM racordată la standardele europene, ministrul a precizat că noile priorităţi pentru minister sunt accesul facil la finanţare şi crearea unor condiţii mult mai bune pentru activitatea acestora. Priorităţile sunt prevăzute în documentul de politici "Moldova 2020".
Totodată, reprezentanţii Băncii Mondiale (BM) şi-au anunţat intenţia de susţinere a IMM prin intermediul unui program special ce va viza R. Moldova şi care, potrivit directorului Băncii Mondiale, Abdoulaye Seck, este în curs de elaborare. „Chiar dacă este mai uşor să începi o afacere în R. Moldova, accesul la finanţe şi competitivitatea rămân o problemă, iar circa 70% din managerii IMM indică cereri reduse”, a precizat directorul Băncii Mondiale. În acelaşi timp, directorul Băncii Mondiale a menţionat că R. Moldova are o piaţă de desfacere mică, aflându-se pe locul 141 în lume după export. Astfel, a sugerat acesta, companiile ar trebui să se orienteze spre export.
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la Conferinţă cred că principalele probleme derivă din faptul că legile sunt scrise pe hârtie, dar nu întotdeauna aplicate în practică. Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business, consideră că unii oameni de afaceri sunt nevoiţi treptat să-şi restrângă afacerea din lipsă de măsuri concrete care ar stimula dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. „Există interese de monopolism, interese oligarhice şi atâta timp cât acestea vor domina, va scădea numărul locurilor de muncă şi veniturile în micul business”, explică Roşcovanu.
„Rata dobânzii la credite este foarte mare, statul nu acordă nici o atenţie agriculturii şi acest sector decade pe an ce trece. Seminţele sunt foarte scumpe, la fel şi îngrăşămintele. Dacă ar fi creditele mai mici, ne-am descurca altfel. Dar aşa, apelăm mai mult la firme care ne oferă seminţele pe datorie. Am luat credit cu rata dobânzii 22-24%, apoi de la altă bancă cu 15%, dar oricum sunt foarte scumpe”, precizează antreprenorul Grigore Prenco.
Creditele bancare reprezintă sursa principală de împrumuturi pentru IMM. Organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, companiile de leasing s-au dezvoltat ca surse aternative de creditare. Conform datelor oficiale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în 2010 operau 43 de organizaţii de microfinanţare, 400 de asociaţii de economii şi împrumut, 27 companii de leasing. Efectul acestora asupra sectorului IMM rămâne totuşi foarte mic. Printre problemele în domeniul finanţării se numeră: dobânzile înalte ale creditelor, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa de exercitare a dreptului de gaj, lipsa tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea IMM, calitatea proiectelor propuse spre finanţare, infrastructura de afaceri slab dezvoltată.
În acelaşi timp, incapacitatea pieţei de capital de a constitui o sursă importantă de finanţare a IMM se datorează mai multor factori, printre care lipsa capitalului oportun, performanţa redusă în atragerea investiţiilor, atitudinea reţinută a capitalului străin faţă de investiţiile naţionale, prezenţa slabă pe piaţa capitalului străin. Oferta redusă de fonduri pe piaţa de capital este cauzată şi de faptul că economiile populaţiei nu sunt încurajate de a fi investite în aceasta din cauza dobânzilor ridicate din sectorul bancar, dar şi lipsa încrederii în mecanismele şi pieţele de capital. În prezent, investirea în bunuri imobiliare sau în alte bunuri patrimoniale este o alternativă mai atractivă pentru antreprenori. Prin urmare, una din probleme este identificarea surselor alternative de finanţare netradiţională, o pondere însemnată deţinând-o asistenţa externă.
În timp ce patronii întreprinderilor mici şi mijlocii solicită susţinere din partea statului, autorităţile spun că o problemă a insuccesului oamenilor de afaceri este şi lipsa capacităţilor manageriale. Directorul general al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova (ODIMM), Iulia Iabanji, susţine că sondajele efectuate în rândul antreprenorilor arată că cel mai problematic este lipsa uneori de cunoştinţe sau capacităţi manageriale. „Pe prim plan, antreprenorii recunosc că este un gol de abilităţi pentru a lansa sau a menţine o activitate antreprenorială de succes”, a menţionat Iulia Iabanji.
Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel s-a oprit la un subiect mai special al IMM şi anume rolul femeilor în afaceri. În acest sens, oficialul a făcut referinţă la proiectul de finanţare a zonelor rurale, cu scopul de a reabilita femeile în domeniul economic. “În Europa, femeile reprezintă doar 30 la sută din numărul total al oamenilor de afaceri. Problema-cheie pentru oamenii de afaceri este accesul la finanţe. Este foarte greu să găseşti un investitor care să-şi asigure afacerea. Tocmai de aceea, avem nevoie de proceduri speciale pentru femeile de afaceri, care să poată să obţină mai uşor finanţele”, a explicat Dirk Schuebel.
În cadrul panelului de lucru, au fost prezente câteva exemple de succes al femeilor antreprenoare, care au povestit istoria lor de iniţiere şi gestionare a unei afaceri. Drept exemplu a fost oferită istoria Silviei Lazu, fondatoarea SRL “Bombonici” din satul Sadaclia, raionul Cimişlia. Mamă a patru copii, dânsa îşi dorea de mulţi ani să devină designer vestimentar, iar copiii ei au devenit modele pentru noile hăinuţe create de fondatoarea “Bombonici”. Cu ajutorul financiar al rudelor, Silvia a creat o afacere de familie, care îi aduce un profit constant. În prezent, afacerea are peste 60 de angajaţi, care sunt instruiţi şi ghidaţi chiar de fondatoarea “Bombonici”, iar pe viitor planifică să-şi extindă afacerea, fiind deja orientată spre export.
Pentru o prezenţă mai vizibilă şi mai eficientă a femeilor pe piaţa de afaceri, în cadrul Conferinţei au fost formulate mai multe recomandări, printre care:
– Lansarea şi dezvoltarea liniilor de credit cu dobândă subvenţională pentru femeile antreprenoare;
– Elaborarea Programelor speciale de finanţare a femeilor cu abordare integratoare;
– Îmbunătăţirea şi Sporirea accesului la informaţii (crearea ghişeelor unice);
– Acordarea sprijinului organizaţiilor şi asociaţiilor de femei la nivel naţional şi integrarea acestora în reţelele europene şi globale;
– Sporirea Investiţiilor Donatorilor în Abilitarea Economică a Femeilor;
– Implicarea sectorului privat în promovarea principiilor de abilitare a femeilor (principiile UN Women/Global Compact);
– Crearea reţelelor şi elaborarea programelor de mentoring pentru a încuraja femeile să demareze afaceri noi;
– Acordarea gratuită a serviciilor de consultanţă pentru IMM-urile gestionate de femei, orientate spre export.
La finalul Conferinţei, au fost oferite premii de gradul I şi II la diferite categorii. De exemplu, cel mai bun antreprenor inovator sau cel mai bun antreprenor din domeniul construcţiilor. Diplomele de onoare au fost însoţite de un premiu bănesc în sumă de 5 mii şi respectiv 3 mii de lei. În prezent, în Republica Moldova activează 45 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii. IMM-urile reprezintă 97 la sută din întreprinderile din ţară şi oferă locuri de muncă pentru 57 la sută din totalul angajaţilor pe economie. Totodată, IMM-urile contribuie la formarea a 28% din PIB.
Cristina MIRON
