Republica Moldova şi-a păstrat poziţiile în categoria ţărilor cu economii „moderat libere”. Cu un punctaj de 62,5, R. Moldova a fost plasată pe locul 85 din 184 de ţări în clasamentul „2021 Index of Economic Freedom” (Indicele Libertăţii Economice), elaborat de Fundaţia americană Heritage şi revista The Wall Street Journal, în funcţie de indicele libertăţii economice, care evaluează gradul de deschidere a economiilor naţionale. Este un semnal că gradul de libertate şi deschidere a economiei moldoveneşti este în creştere.
Potrivit indicelui libertăţii economice, R. Moldova se clasează pe locul 41 din 45 de state din Europa, devansând ţări ca Ucraina, Grecia, Belarus, Federaţia Rusă şi se plasează imediat după Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Croaţia, Turcia. R. Moldova este printre 17 ţări din Europa care şi-a îmbunătăţit performanţele şi a urcat două poziţii în clasament. Scorul general a crescut cu 0,5 puncte. Raportul menţionează că această creştere este influenţată în special de îmbunătăţirea la sub-indicatorul „Povara Fiscală”, cu 9 puncte procentuale, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021.
La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi povara fiscală ca procent din Produsul Intern Brut. La sfârşitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7% şi 18% au fost înlocuite cu o cotă de impozitare de 12%, astfel diminuându-se semnificativ povara fiscală. Potrivit experţilor, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului şi au avut un impact major.
Însă, apreciază analiştii, libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a Moldovei post-sovietice la corupţie, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, interesele birocratice, un cod rigid al muncii şi dependenţa de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în particular sistemul judiciar.
Deşi a trecut printr-o perioadă mai mult decât dificilă, R. Moldova a urcat în ultimii trei ani de pe locul 97 în raportul pentru 2019, pe 87 în „2020 Index of Economic Freedom”, când a intrat în grupul ţărilor cu o economie „moderat liberă” şi 85 în actualul raport. Dar angajamentul guvernului pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri şi promovarea libertăţii economice nu a fost totdeauna ferm. După anul 1995, când economia moldovenească a fost apreciată drept una reprimată, R. Moldova a lăsat impresia că rătăceşte prin top, de parcă l-ar neglija. Moldova a avut o evoluţie impresionantă în anii 2002-2004, când, în 2002, a urcat de pe poziţia 120 pe 105, respectiv, 92, în anul 2003, iar în anul 2004 a avansat cu încă 13 poziţii. În anul 2005, R. Moldova a fost plasată pe locul 77, iar în 2006 – pe poziţia 83. Ce înseamnă acest loc 77 sau 83? Nimic mai mult decât că economia moldovenească intra în rândul celor „moderat libere”. A fost „perioada de glorie” a unei economii care se dorea cu un mediu prietenos afacerilor.
În anul 2012, însă, am coborât pe locul 124, cea mai proastă poziţie pe care a ocupat-o R. Moldova după anul 2000. Apoi a urmat o uşoară recuperare în următorii trei ani, ca în anul 2016 să ajungă pe locul 117.
„De ce s-a întâmplat toate acestea? Pentru că în multe ţări s-au făcut mai multe reforme, mediul de afaceri a devenit mai prietenos, exista mai multă stabilitate, deşi şi în aceste ţări, la fel ca în R. Moldova, corupţia şi alte boli ale economiei, dar nu numai, nu au fost lecuite”, scriam acum doi ani.
În „2021 Index of Economic Freedom”, dintre ţările-membre ale CSI, Turkmenistan ocupă locul 167, Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95. Pe de altă parte, Estonia este pe poziţia a 8-a, Georgia – a 12-a, Lituania e pe locul 15, Letonia – 30, Armenia – 32. Ţările vecine, România şi Ucraina, sunt plasate, respectiv, pe locul 43 şi 127.
Dincolo de indicele general, R. Moldova a fost apreciată la nivelul ţărilor din fruntea clasamentului la indicatorul „sănătatea fiscală” (96,5 puncte) şi „povara impozitară” (94,0), domenii în care economia moldovenească este calificată drept liberă. Altfel spus, suntem printre primele şase economii din lume la acest capitol.
La capitolele „libertatea investiţională” şi „libertatea financiară” ne aflăm în grupul ţărilor cu economii „în mare parte libere”, cu un punctaj de 55 şi, respectiv, 50. Pe de altă parte, la capitolele „eficienţa juridică” şi „libertatea forţei de muncă”, R. Moldova e pe roşu, în grupul ţărilor represive.
În opinia autorilor raportului, economia Moldovei rămâne dependentă de remitenţele emigranţilor şi sectorul agricol.
R. Moldova a înregistrat note mai mari decât în anul anterior la cinci indicatori din 12 luaţi în calcul la elaborarea topului, inclusiv la capitolele “dreptul de proprietate”, „integritatea guvernamentală”, „libertatea muncii”, „povara fiscală” şi „sănătatea fiscală”. La alţi cinci indicatori, ca „eficienţa juridică”, “libertatea afacerilor”, “libertatea comerţului”, a regresat faţă de anul precedent. Pe două poziţii economia moldovenească a stagnat, respectiv, „libertatea investiţiilor” şi „libertatea financiară”.
Autorii studiului reţin că „legea moldovenească protejează drepturile de proprietate, dar acestea pot fi subminate de corupţia judiciară. Titlurile de proprietate sunt înregistrate de un birou naţional de cadastru. Justiţia este independentă din punct de vedere constituţional. Sunt în curs reforme pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi reorganizarea şi eficientizarea operaţiunilor instanţelor judecătoreşti, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată şi corupţia rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale”.
Rămâne o problemă – eliberarea autorizaţiilor de construcţie, în pofida reformelor ce s-au făcut în ultimii ani. „Gestionarea autorizaţiilor de construcţie a devenit destul de scumpă şi ia mult timp”, constată studiul. Se estimează că aproximativ o cincime din forţa de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puţine persoane care caută locuri de muncă acasă şi îngreunează extinderea producţiei interne. Guvernul subvenţionează agricultura şi alte sectoare şi menţine controlul preţurilor la produsele alimentare şi alte produse de bază.
Libertatea economică este evaluată pe 12 domenii, punctajul fiind acordat pentru gradul de libertate a afacerilor, comerţului, libertatea fiscală, libertatea faţă de intervenţia guvernului, libertatea monetară, a investiţiilor, financiară, a pieţei muncii, pentru respectul drepturilor de proprietate, absenţa corupţiei. O economie este cu atât mai liberă, iar intervenţia statului mai mică, cu cât indicele este mai înalt.
Pe primele cinci locuri în topul mondial se află Singapore, Noua Zeelandă, Australia, Elveţia şi Irlanda.
Vlad Bercu
