Indicele libertăţii economice în Republica Moldova se află din nou în creştere şi a atins în 2017 cel de-al treilea nivel, după 1995, când Fundaţia americană Heritage ne-a inclus, pentru prima oară, în topul elaborat cu revista The Wall Street Journal. Acesta este un semn că gradul de deschidere este în creştere.
De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că se fac mai multe reforme, mediul de afaceri e mai prietenos, există mai multă stabilitate, deşi corupţia şi alte boli ale economiei, şi nu numai, nu au fost lecuite.
Republica Moldova a fost plasată pe locul 110 din 180 de ţări într-un clasament elaborat de Fundaţia americană Heritage şi revista The Wall Street Journal, în funcţie de indicele libertăţii economice, care evaluează gradul de deschidere a economiilor naţionale, potrivit raportului „2017 Index of Economic Freedom”. Republica Moldova a urcat şapte poziţii în clasamentul mondial şi se află printre un grup de 80 de ţări cu economii „în cea mai mare parte lipsite de libertate” şi se apropie tot mai mult de ţările a căror economii sunt apreciate “moderat libere”.
În clasament, Republica Moldova se plasează imediat după Butan, Samoa, Tadjikistan şi devansează China, Sri Lanka şi Madagascar.
Dar aceasta, probabil, mai puţin contează. Întrebarea este de ce, în pofida reformelor realizate, cu mai multă sau mai puţină consecvenţă, deja de mulţi ani rămânem o ţară cu o economie “în cea mai mare parte neliberă”? Angajamentul Guvernului pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri şi promovarea libertăţii economice nu a fost totdeauna ferm. După anul 1995, când economia moldovenească a fost apreciată drept una reprimată, Republica Moldova a lăsat impresia că rătăceşte prin top, de parcă l-ar neglija. Moldova a avut o evoluţie impresionantă în anii 2002-2004, când în 2002 a urcat de pe poziţia a 120-a pe 105, respectiv 92, în anul 2003, iar în anul 2004 a avansat cu încă 13 poziţii. În anul 2005, Republica Moldova a fost plasată pe locul 77, iar în 2006 – pe poziţia 83.
A urmat apoi o “perioadă de glorie”, când de pe locul 124 în 2012 a ajuns pe 110 în anul 2014, o urcare uşoară în 2015, până la poziţia 111, ca apoi să cadă pe 117 în 2016.
Astfel că recuperarea în acest an a şapte locuri nu este altceva decât revenirea la poziţiile pierdute cândva. Oricum, potrivit indicelui libertăţii economice, Republica Moldova se clasează pe locul 41 din 44 de state din Europa, iar scorul său total este sub media regională (68 de puncte) şi globală (60,9 puncte). Moldova se plasează imediat după Slovenia, Serbia şi Belarus şi devansează Rusia, Grecia şi Ucraina în topul european. În anul 2016 eram pe locul 40.
Evident că atunci când un investitor vrea să vină în Moldova, îşi angajează experţi sau firme, care fac analize de piaţă sau studiu de fezabilitate, care, în fine, contează atunci când iau decizia de a investi sau nu capitalul în afacere sau extinderea acesteia. Însă şi topurile făcute de firme sau publicaţii prestigioase reprezintă un criteriu de care ţin seama.
Urmărind evoluţia Republicii Moldova în clasamentul libertăţii economice, ajungi la concluzia că a fost mai sus atunci când, în primul rând, a existat o stabilitate politică, economică şi financiară mai mare. Când economia a fost în creştere. Când am avut relaţii bune cu partenerii externi, iar reformele au dat efecte. Şi, dimpotrivă, incertitudinile, fie că era vorba de crize politice sau guvernamentale, furtul miliardului, au împins-o în jos.
Au dreptate experţii Heritage care, în ultimul clasament, au plasat economia moldovenească cu şapte poziţii mai sus? Probabil că da, în final, faptele sunt importante şi cele care contează. Iar experţii au menţionat că economia moldovenească a înregistrat în ultimul an “succese notabile la categoriile libertatea comerţului, politicile privind taxele şi politica fiscală”.
“Republica Moldova şi-a revenit treptat de la o încetinire economică accentuată în ultimii trei ani, la o creştere determinată, în mare măsură, de consumul bazat pe remitenţe şi expansiunea modestă a creditului. A fost dat un nou impuls îmbunătăţirii mediului de afaceri şi continuării liberalizării regimului comercial”, se arată în raportul Heritage Foundation şi revistei The Wall Street Journal.
Ce i-a determinat însă, într-un final, să mai reducă din elanul aprecierii? “Tranziţia spre o economie de piaţă rămâne fragilă. Angajamentul Guvernului de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi promovării libertăţii economice nu este totdeauna ferm. Sectorul public joacă încă un rol dominant în economie, iar sistemul judiciar rămâne vulnerabil la interferenţe politice şi corupţie”, mai constată autorii studiului.
Republica Moldova a înregistrat note mai mari decât în anul anterior la capitolele “drepturile de proprietate”, “libertatea afacerilor”, “plata taxelor” şi libertatea comerţului”. Dar, deşi a evoluat pe unele direcţii, reformele nu au fost suficiente pentru a intra în clubul “economiilor libere”. În raport se menţionează că Moldova are legi care protejează în mod formal drepturile de proprietate, există un sistem de înregistrare a titlurilor de proprietate, însă eforturile de reformă sunt ineficiente din cauza lipsei de fonduri, iar un scandal bancar “a subliniat amploarea corupţiei”. Astfel, rămânem în zona roşie pe domeniile “drepturile de proprietate” (49,6 puncte), “eficienţa judiciară” (23,9 puncte), “integritatea guvernării” (28,6 puncte) şi “libertatea muncii” (38,9 puncte). Ce să înţelegem din aceşti indicatori? Zona roşie nu înseamnă altceva decât o economie reprimată.
Pe de altă parte, Republica Moldova a fost apreciată la nivelul ţărilor din fruntea clasamentului la indicatorii “povara impozitară” (86,1 puncte), “libertatea fiscală” (90,6 puncte) şi “libertate comerţului” (80 puncte), domenii în care economia moldovenească este calificată drept liberă. “Rata impozitului pe veniturile persoanelor fizice este de 18 la sută, iar a impozitului pe profitul agenţilor economici este de 12 la sută. Sistemul de impozitare include taxa pe valoarea adăugată. Povara fiscală totală este egală cu 30,4 la sută din venitul total intern. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 38,8 la sută din total (PIB), în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar s-a cifrat la o medie de 1,9 la sută din PIB”, se arată în raport.
Libertatea economică este evaluată în 12 domenii, punctajul fiind acordat pentru gradul de libertate a afacerilor, comerţului, libertatea fiscală, libertatea faţă de intervenţia Guvernului, libertatea monetară, a investiţiilor, financiară, a pieţei muncii, pentru respectul drepturilor de proprietate, absenţa corupţiei. O economie este cu atât mai liberă, iar intervenţia statului mai mică, cu cât indicele este mai înalt.
Pe primele trei locuri în topul mondial se află Hong Kong, Singapore şi Noua Zelandă. Cele mai bine clasate din fostele republici sovietice sunt: Estonia (locul 6 în lume), Georgia (13), Lituania (16), Letonia (20), Kazahstan (42), Azerbaidjan. Iar vecinii noştri, România şi Ucraina ocupă locurile 39 şi, respectiv, 166.
Vlad Bercu
