Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor

Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a menţionat că documentul este foarte important, în contextul recentelor evenimente din sistemul financiar-bancar din ţara noastră. Legea a fost elaborată ţinându-se cont de recomandările experţilor FMI şi BM şi are drept scop implementarea directivei UE 2014/59/EU privind redresarea şi rezoluţia băncilor, ce ţine de managamentul crizelor în instituţiile financiare.

Şeful BNM a subliniat că legea prevede diferite instrumente noi pentru intervenţie operativă şi eficientă şi rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă băncile, pentru neadmiterea transferării cheltuielilor, rezultate din posibilele restructurări şi lichidări ale acestora, asupra bugetului public naţional.

Noile instrumente de intervenţie a statului sunt necesare, în special pentru prevenirea incapacităţii de plată a băncilor şi, dacă acest lucru se va întâmpla, pentru diminuarea consecinţelor. Pregătirea pentru redresarea băncii sau posibila aplicare a instrumentului de rezoluţie urmează să fie realizate prin elaborarea de către bancă a planurilor de redresare, pe de o parte, şi elaborare de către BNM a planului de rezoluţie, pe de altă parte. Legea include elementele principale care trebuie să fie reflectate în planurile de rezoluţie şi redresare a băncilor.

Planurile de rezoluţie şi redresare vor fi elaborate în strânsă cooperare între BNM şi bănci, în scopul creării mecanismelor viabile pentru asigurarea schimbărilor din bănci sau lichidarea acestora, cu impact minim asupra sistemului financiar şi resurselor de stat.

Legea prevede intervenţia timpurie – o serie de măsuri care pot fi aprobate de BNM faţă de banca ce încalcă sau poate încălca cerinţele normative ale activităţii bancare. Aceste măsuri ţin de demersuri faţă de bănci pentru schimbarea conducerii, implementarea angajamentelor prevăzute de planul de restabilire, elaborarea planurilor negocierilor de restructurare a datoriei, introducerea schimbărilor în strategiile de afaceri, structura juridică sau operaţională a băncii.

Ţinând cont de principiul proporţionalităţii, proiectul de lege îi dă posibilitate BNM să numească unul sau mai mulţi administratori provizorii pentru schimbarea situaţiei din bancă. Documentul mai prevede crearea fondului pentru redresarea băncilor, al cărui mărime trebuie să fie, către sfârşitul anului 2024, de 1% din volumul garantării depozitelor bancare. Aceşti bani vor fi folosiţi numai cu acordul BNM.

Totodată, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, conexe cu proiectul de lege pentru redresarea şi rezoluţia băncilor.

Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a menţionat că amendamentele la legea instituţiilor financiare, legea privind BNM şi alte legi au drept scop asigurarea corelării bazei legislative în vigoare cu elementele noului cadru legislativ propus pentru rezoluţia şi redresarea băncilor, extinderea atribuţiilor BNM, dar şi continuarea consolidării bazei normative naţionale ce reglementează crearea filialelor băncilor străine în Moldova.

Astfel, în legea privind instituţiile financiare va fi inclus un nou compartiment – Regimul filialelor băncilor străine, care va reglementa condiţiile de activitate a filialelor băncilor străine în Moldova, cerinţele faţă de licenţierea lor, capitalul, conducerea filialei, procedurile de evaluare a calităţii băncii străine care solicită deschiderea filialei, descrie condiţiile de retragere a licenţei filialei, cerinţele de publicare a rapoartelor financiare etc.

Alte amendamente au drept scop asigurarea dezvoltării managementului corporativ din bănci, conform principiilor internaţionale, din punct de vedere a două aspecte importante. Este vorba despre creşterea gradului de responsabilitate a membrilor consiliului şi structurilor executive ale băncilor, prin garantarea că anume aceste persoane sunt responsabile de activitatea continuă a instituţiilor date, dar şi stabilirea de către BNM a principiilor, criterii­lor tehnice şi altor cerinţe în acest sens, care trebuie să fie respectate de bănci. Amendamentele prevăd şi cerinţe suplimentare faţă de administratorii provizorii şi speciali ai băncilor şi prevăd că, în cazul retragerii confirmării de către BNM sau altă structură de reglementare, aceştia nu vor putea deţine funcţii în sectorul financiar sau instituţii de stat în decurs de 10 ani. Amendamentul are drept scop perfecţionarea continuă a sistemului de promovare în bănci a persoanelor care corespund principiilor adecvate pentru asigurarea viitoarei guvernări corporative în bancă.

Iar în contextul transparenţei şi creşterii calităţii acţionarilor băncii, amendamentele prevăd că nicio persoană nu poate obţine acţiuni ale băncii în calitate de contribuţie în capitalul social al acesteia.

Modificările mai prevăd înăsprirea sancţiunilor din partea BNM faţă de bănci, acţionari sau administratori, ceea ce va proteja băncile de riscurile excesive, va permite consolidarea sistemului de supraveghere bancară şi va îmbunătăţi managementul corporativ. De asemenea, va fi introdus compartimentul Responsabilitate pentru incapacitatea de plată a băncii.

Totodată, Guvernul şi-a asumat responsabilitatea în faţa Parlamentului pentru legea privind Depozitarul central al valorilor mobiliare.

Potrivit guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, legea va reglementa crea­rea, funcţionarea şi supravegherea Depozitarului unic central, cerinţele faţă de înregistrarea şi evidenţa valorilor mobiliare de către depozitarul central şi participanţii acestuia.

Legea este orientată spre crearea unei infrastructuri moderne a pieţei financiare, asigurarea protecţiei drepturilor deţinătorilor de valori mobiliare, administrarea riscurilor sistemice şi menţinerea stabilităţii pe piaţa financiară a Moldovei. Depozitarul urmează să fie creat sub formă de societate pe acţiuni cu capital propriu de 1 mil. de euro. Consiliul de observatori al acestuia va fi de cel mult 7 membri numiţi la adunarea generală a acţio­narilor, dintre care cel puţin unul trebuie să fie numit din lista de 3 persoane propuse de Ministerul Finanţelor, 1 – din lista de 3 persoane propuse de Bursa de Valori a Moldovei, iar 1 trebuie să fie independent, cu experienţă internaţională în domeniu, selectat din lista de 3 persoane propuse de comitetul de numire.

Toţi membrii consiliului de observatori trebuie să acţioneze în interesele Depozitarului central şi nu trebuie să reprezinte în vreun fel interesele instituţiilor sau structurilor care i-au delegat. Comitetul executiv al depozitarului urmează să fie format din 3 persoane numite de consiliul de observatori şi aleşi din rândul consiliului de observatori.

Banca Naţională urmează să efectueze supravegherea principală a Depozitarului central, va fi responsabilă pentru licenţierea, supravegherea, reglementarea şi sancţionarea acestuia. BNM va mai fi responsabilă şi de cooperarea cu alte structuri din străinătate în privinţa oricăror subiecte ce au tangenţă cu depozitarul central. La exercitarea acestor atribuţii, BNM va coopera cu CNPF, cu care va face schimb de informaţii, va discuta strategia şi politicile depozitarului central, va elabora recomandări comune etc.

La elaborarea proiectului de lege s-a ţinut cont de recomandările experţilor FMI şi BM.

InfoMarket

Numarul ziarului: 
Nr.38 (659) din 28 septembrie 2016