Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul de lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018–2022, precum şi Planul de acţiuni aferent implementării acestei strategii şi a decis să-l prezinte Parlamentului spre examinare. Strategia stabileşte politica statului în domeniul pieţei financiare nebancare pentru cinci ani, documentul fiind în deplină consonanţă cu acţiunile în cadrul cooperării Republica Moldova – Uniunea Europeană şi cu alte directive de politici publice.
Preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Valeriu Chiţan, a menţionat în cadrul şedinţei Guvernului că documentul de politici este axat pe transpunerea prevederilor legislaţiei comunitare, ceea ce va permite participanţilor pieţei şi investitorilor să profite de avantajele pieţei unice europene. De asemenea, documentul vizează creşterea eficacităţii supravegherii prin trecerea la supravegherea activităţii entităţilor în baza prevenirii şi gestiunii riscurilor, abordării prudenţiale, sporirea nivelului culturii financiare a populaţiei privind serviciile şi instrumentele pieţei financiare nebancare şi creşterea încrederii consumatorului şi, nu în ultima instanţă, dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale CNPF pentru a asigura o guvernare bazată pe performanţă.
Politicile clare de acţiuni, care cuprind peste 60 de măsuri, au fost integrate într-un document complex care punctează dezvoltarea pieţei financiare nebancare pentru următorii cinci ani. Strategia reflectă o viziune unitară şi cuantifică obiective aferente dezvoltării pieţei în cauză, fiind complementată/concretizată de un plan de acţiuni, care defineşte în mod clar obiectivele, succesiunea reformelor şi responsabilităţile, astfel încât acestea să fie implementate până în 2022 şi care derivă, cu precădere, din angajamentele de ţară asumate în Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele-membre ale acestora, pe de altă parte.
Documentul reprezintă viziunea CNPF în perspectiva următorilor cinci ani pentru crearea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a operatorilor şi operaţiunilor pe piaţa financiară nebancară, care să contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia. Strategia reflectă transparenţa şi responsabilitatea Comisiei în relaţia cu entităţile supravegheate, legând acţiunile specifice ale autorităţii cu îndeplinirea obiectivelor strategice, a mai menţionat Valeriu Chiţan.
Se preconizează sporirea nivelului culturii financiare a populaţiei privind serviciile şi instrumentele pieţei financiare nebancare şi creşterea încrederii consumatorului, asigurând protecţia acestuia. Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) pentru a asigura o guvernare bazată pe performanţă, este un alt obiectiv al Strategiei.
Deşi gradul de penetrare agregat al pieţei financiare nebancare în PIB a înregistrat o cotă modestă (5,09 la sută în 2016), evoluţia componentelor pieţei este diferită, aceasta fiind influenţată semnificativ de o mulţime de factori, cum ar fi: mediul de afaceri, evoluţia socio-economică, lichiditatea şi dimensiunea pieţei.
Potrivit proiectului Strategiei, deşi volumul emisiunilor de acţiuni din anul 2017 (462,9 milioane de lei) a fost în creştere dublă faţă de 2015, acesta a constituit doar 42 la sută din cel realizat în 2012, iar volumul total al tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa secundară înregistrate în 2017 (563,9 milioane de lei) s-a redus de două ori comparativ cu 2016.
Piaţa de asigurări este o piaţă concentrată, unde primele cinci societăţi înregistrează o cotă de piaţă de aproximativ 67 la sută (2016), constată CNPF. Cota asigurărilor obligatorii este ridicată, în timp ce asigurările de viaţă şi celelalte sectoare sunt subdezvoltate.
Piaţa de capital autohtonă nu a realizat (deocamdată), în măsura necesară, rolul de instrument adecvat şi eficient privind transformarea economiilor în investiţii. Pachetele majoritare de acţiuni sunt deţinute, în fond, de un număr restrâns de acţionari, respectiv, pachetele minoritare nu sunt atractive pentru investitori, iar numărul tranzacţiilor este limitat din cauza lipsei ofertelor. Piaţa valorilor mobiliare corporative este una subdezvoltată din cauza că acestea nu sunt atractive, iar instrumentele oferite spre tranzacţionare sunt limitate doar la acţiuni. Emitenţii nu riscă să plaseze pe această piaţă obligaţiuni pentru a acumula fonduri pe termen lung. Statul nu-şi tranzacţionează valorile mobiliare pe piaţa reglementată, lipsesc obligaţiunile municipale, obligaţiunile corporative şi cele guvernamentale în cadrul unor programe investiţionale specifice.
O altă problemă este nivelul scăzut al transparenţei informaţionale, inclusiv al calităţii datelor dezvăluite de către emitenţii de valori mobiliare, în consecinţă, investitorii manifestă prudenţă sporită.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare propune ca pentru reanimarea acestui sector să fie întreprinse mai multe acţiuni, în special consolidarea cadrului legislativ şi normativ pentru dezvoltarea pieţei financiare nebancare, consolidarea stabilităţii financiare şi asigurarea solidităţii financiare prin implementarea supravegherii prudenţiale pe piaţa financiară nebancară, îmbunătăţirea conduitei de piaţă şi creşterea încrederii consumatorului. Totodată, se propune să fie consolidate capacităţile instituţionale şi operaţionale ale CNPF, dezvoltarea sistemului informaţional automatizat de gestionare şi monitorizare a pieţei financiare nebancare, a mai subliniat preşedintele CNPF.
– remodelarea cadrului normativ în scopul armonizării la acquis-ul comunitar şi cele mai bune practici internaţionale în domeniu. În context, a fost adoptată Legea nr. 171/2012 privind piaţa de capital şi cadrul secundar aferent care transpune 11 Directive UE şi acte complementare de punere în aplicare în materie de autorizare şi funcţionare, guvernanţă, administrarea riscurilor, cerinţe de capital;
– reconfigurarea infrastructurii pieţei de capital prin defragmentarea pieţei bursiere de valori mobilare (piaţa reglementată şi sistemul multilateral de tranzacţionare – MTF), redefinirea şi diversificarea actorilor pieţei conform standardelor UE;
– consolidarea funcţiilor de monitorizare a pieţei prin revizuirea sistemului de raportare a participanţilor pieţei de capital, inaugurarea sistemului de supraveghere în timp real a unor actori ai pieţei;
– lansarea unui fond de compensare a investitorilor în instrumente financiare;
– elaborarea şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă în rândul entităţilor pieţei de capital.
– derularea unui şir de proiecte pentru a spori abilităţile şi cunoştinţele specialiştilor CNPF, precum şi educaţia financiară a populaţiei pe acest segment.
Monitorizarea Strategiei se va efectua în baza acţiunilor incluse în Planul de acţiuni aferent acesteia. Strategia cuprinde o perioadă de cinci ani. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Strategie va fi efectuată din contul bugetului CNPF şi asistenţei tehnice. Evaluarea anuală se va realiza la finele fiecărui an, iar rezultatele acesteia vor fi incluse în Raportul anual privind activitatea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi funcţionarea pieţei financiare nebancare, care se va elabora anual pentru a stabili gradul de realizare a planului şi va fi prezentat Parlamentului.
Implementarea Strategiei va conduce la crearea condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei financiare nebancare, ceea ce va contribui la asigurarea cu resurse financiare a sectorului real al economiei naţionale, la distribuirea eficientă a resurselor investiţionale şi la sporirea veniturilor investitorilor individuali.
Rezumând cele consemnate, preşedintele CNPF a stăruit asupra faptului că “o provocare majoră care urmează a fi gestionată în mod complex – de la elaborarea şi implementarea unei legislaţii ajustate şi reeditate (rescrise) la liberalizarea tarifară şi adecvarea la capital şi rezerve – reprezintă domeniul asigurărilor. Sectorul în cauză, ca şi cel bancar, nu va evita o restructurare autentică, respectiv va fi racordat la rigori şi standarde de bună-guvernare, transparenţă şi stabilitate financiară în spiritul angajamentelor asumate de către autorităţile statului”.
Vlad Bercu
