Starea tehnică a blocurilor de locuinţe din Republica Moldova va fi clasificată în cinci categorii distincte, conform unui Regulament elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Potrivit documentului, categoria în care va fi încadrat fiecare bloc va fi stabilită în funcţie de starea tehnică a clădirii (I – bună, II – satisfăcătoare, III – nesatisfăcătoare, IV – vetustă, V – inutilizabilă).
“Obiectivul nostru este acela de a determina starea tehnică a construcţiei, necesitatea de executare a reparaţiilor, astfel încât să definim soluţiile tehnice necesare extinderii duratei de exploatare a clădirilor construite”, a declarat Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
Ministrul a explicat că, pentru a evalua starea tehnică a clădirilor, se vor examina fundaţiile construcţiilor. De asemenea, ministrul a mai precizat că se vor efectua cercetarea vizuală şi detaliată a clădirilor, cercetarea terenurilor şi a fundaţiilor, cercetarea pereţilor, planşeelor, a acoperişurilor şi a scărilor.
În urma acestui proces de evaluare, autorităţile vor putea direcţiona fondurile necesare reabilitării sau consolidării exact către clădirile care au cea mai mare nevoie. “Cu alte cuvinte, vom şti exact care sunt urgenţele. Blocurile care vor fi încadrate în categoriile inferioare vor fi tratate cu prioritate”, a precizat ministrul Marcel Răducan.
În condiţiile în care blocurile vor fi reparate, locatarii vor trebui evacuaţi temporar în alte locuinţe, însă, deocamdată, acestea nu sunt identificate. “Este o practică internaţională, când statul are blocuri de schimb. Dacă vor fi depistate blocuri nefuncţionale, locatarii vor fi mutaţi în aceste clădiri ale unui fond similar. După ce va fi reparat blocul, dacă va fi posibil, locuitorii se vor întoarce pe la casele lor”, a spus Răducan.
Totodată, analiştii imobiliari sunt sceptici vizavi de implementarea noului proiect de lege, în condiţiile în care pentru aceasta e nevoie de foarte mulţi bani, iar bugetul ţării nu are astfel de capacităţi.
“Este o lege împrumutată din Europa, dar Republica Moldova nu are capacităţi financiare să o implementeze. De exemplu, pentru reabilitarea unui bloc aflat în stare avansată de degradare e nevoie de câteva zeci de milioane de lei, bani care deocamdată nu sunt identificaţi”, e de părere Ruslan Şuleanschi, directorul Agenţiei Imobiliare LuxImobil.
Acesta a mai spus că legea respectivă va avea soarta celorlalte acte normative, adică vor rămâne a fi nişte prevederi foarte bune, doar pe hârtie. “Nu cred să se schimbe ceva pe piaţa imobiliară moldovenească. În prezent, sunt foarte multe blocuri în stare avansată de degradare, circa 140 de mii, dar nu are cine să le reabiliteze”, a mai precizat Şuleanschi.
Totodată, Artur Chiruţă, directorul companiei de construcţii Construct SA a spus că legea e făcută mai mult de ochii lumii, în condiţiile în care nu are acoperire financiară şi nu sunt stabilite metode clare de evaluare a stării blocurilor. “Evaluarea stării blocurilor este un proces costisitor, iar în Republica Moldova nu cred că este posibilă o evaluare veridică”, a precizat Chiruţă.
Potrivit proiectului de lege, cadrul cercetărilor instrumentale măsoară încovoierile şi deformaţiile structurilor portante, dimensiunile deschiderii fisurilor, caracteristicile reale ale materialului structurilor portante.
Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii şi structurilor se execută în cadrul lucrărilor de măsurare. Prin măsurare se determină configuraţia şi dimensiunile clădirii şi încăperilor, poziţia în plan şi pe verticală a structurilor şi elementelor lor. La efectuarea lucrărilor de măsurare se verifică dimensiunile principale ale schemei constructive a clădirii (lungimea deschiderilor axiale, secţiunile structurilor, nodurile de reazem şi alţi parametri geometrici, de a căror valoare depinde starea de tensiune deformativă a elementelor structurilor), se determină cotele verticale absolute şi relative ale elementelor clădirii (tălpi de fundaţie, soclu, etaje, acoperiş).
Proiectul de lege prevede cercetarea clădirilor din panouri mari, cu sisteme de încălzire cu panouri, cu ţevi ascunse, care umezesc pereţii şi pe cei despărţitori, poate să apară scurgeri în locurile de îmbinare prin sudare a coloanelor (la distanţa de 15-20 cm de la tavan), precum şi în locurile de joncţiune ale ţevilor de unire a aparatelor de încălzire cu coloanele.
La prelevarea şi transportarea probelor trebuie asigurată integritatea completă a depunerilor de coroziune şi calcinare în ţevi. Mărimea de îngustare a secţiunii libere a ţevilor, din cauza depunerilor de coroziune şi calcinare de maximum 30% se consideră admisibilă. Mărimea de îngustare a secţiunii libere a convectoarelor (cu condiţia reducerii admisibile a schimbului de căldură în aparatele de încălzire) de maximum 19% se consideră admisibilă.
Pe de altă parte, la sistemul de canalizare în urma studiului vor fi stabilite materialul ţevilor şi diametrele lor, numărul deversoarelor de canalizare şi scurgeri de apă, tipul scurgerilor de apă (închis – canalizare pluvială sau canalizare comună, deschis – lângă clădire).
În prezent, în Republica Moldova sunt 344.000 de blocuri, dintre care 134.000 au fost construite în perioada 1945-1970, iar alte 160.000 – între anii 1971-1991. Iar 50.000 de imobile au fost construite între anii 1991-2011.
Florin Levănţică
