În ultimii ani, creşterea economică a fost în ascensiune, dar este sub potenţial, în condiţiile în care investitorii nu se înghesuie să vină în Republica Moldova. Forţa aptă de muncă emigrează în străinătate, iar în ţară există un deficit de forţă de muncă bine pregătită. Mitul de altădată al forţei de muncă ieftine din Republica Moldova s-a prăbuşit. Economiştii FMI consideră că Republica Moldova are nevoie de o creştere economică sustenabilă pentru asigurarea locurilor de muncă şi reducerea sărăciei pentru un număr cât mai mare de oameni.
Misiunea FMI, care a fost în Republica Moldova şi s-a încheiat cu succes prin acordarea ultimei tranşe de 20 mil. USD din creditul de 178 mil. USD, susţine că autorităţile de la Chişinău au realizat cu succes programul de trei ani, susţinut de Fondul Monetar Internaţional, în pofida peisajului politic complicat. Unul dintre obiectivele-cheie atinse a fost reabilitarea sectorului bancar, fapt care, de rând cu alte reforme, a contribuit la instaurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare. Totodată, creşterea rămâne insuficientă pentru a îmbunătăţi semnificativ nivelul de trai al populaţiei. În perspectivă, este absolut esenţial ca autorităţile să continue promovarea unui set de politici prudente şi bine coordonate, inclusiv reforme structurale ce vizează consolidarea în continuare a sectorului financiar, promovarea unei politici bugetare care să stimuleze creşterea economică prin majorarea cheltuielilor de infrastructură şi susţinerea cheltuielilor sociale prioritare, menţinând totodată durabilitatea bugetar-fiscală şi consolidând instituţiile şi cadrul de guvernanţă din Republica Moldova.
Experţii FMI constată că a fost reformat sistemul bancar, inclusiv prin asigurarea transparenţei acţionariatului băncilor prin verificarea corespunderii proprietarilor băncilor criteriilor de onorabilitate şi profesionalism, îmbunătăţirea cadrului de supraveghere şi celui de reglementare, eliminarea expunerilor mari ale băncilor faţă de părţile lor afiliate şi consolidarea mecanismelor de asigurare a stabilităţii financiare. În perioada ce urmează, pentru asigurarea stabilităţii macrofinanciare, va fi extrem de important de a atenua riscurile din sectorul financiar nebancar, a perfecţiona cadrul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi a realiza progrese semnificative în recuperarea activelor fraudate.
Regimul de ţintire a inflaţiei promovat de Banca Naţională a Moldovei (BNM) rămâne adecvat. Eforturile suplimentare de consolidare a cadrului operaţional şi a capacităţii BNM vor spori şi mai mult credibilitatea politicilor promovate, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Este extrem de important de protejat independenţa BNM, pentru a păstra intact progresul atins cu eforturi mari în domeniul reabilitării băncilor şi a-i permite BNM să-şi realizeze plenar mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor şi de asigurare a stabilităţii sectorului financiar.
“Perspectivele condiţiilor economice continuă a fi pozitive, deşi datele operative pentru octombrie-decembrie 2019 conturează premise pentru temperarea creşterii economice în trimestrul IV 2019. Astfel, comerţul intern cu bunuri şi servicii înregistra ritmuri de creştere de 8,6 şi, respectiv, 8,8 la sută în luna decembrie 2019 comparativ cu perioada similară a anului anterior, acestea fiind mai atenuate comparativ cu luna precedentă. Transportul de mărfuri şi producţia industrială s-au contractat cu 9,9 şi, respectiv, 1,0 la sută. În acelaşi timp, exporturile s-au diminuat cu 0,2 la sută, iar importurile au crescut cu 3,9 la sută”, susţine Banca Naţională.
Ba mai mult, riscurile externe se propagă în Republica Moldova în mare parte prin canalul remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern cu implicaţii asupra veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni, ceea ce nemijlocit se va reflecta în dinamica inflaţiei. Persistenţa incertitudinii asociate coronavirusului se poate răsfrânge şi asupra activităţii investiţionale la nivel global şi regional, fapt care ar putea afecta şi evoluţia investiţiilor în ţara noastră.
Totodată, temperarea cererii agregate, diminuarea preţurilor internaţionale la petrol şi la produsele alimentare şi baza înaltă din anul 2019 vor constitui principalii factori ce vor decelera inflaţia în perioadele ce urmează. În acelaşi timp, există o probabilitate înaltă că rata anuală a inflaţiei în trimestrul I 2020 va fi inferioară celei prognozate în Raportul asupra inflaţiei nr. 1, februarie 2020. Aceasta se explică prin persistenţa presiunilor dezinflaţioniste din partea componentelor de cost şi temperării consumului populaţiei.
Totodată, se constată că riscurile şi incertitudinile la nivel global se amplifică pe seama implicaţiilor aduse de coronavirus cu repercusiuni asupra activităţii economice mondiale şi regionale din perspectiva reducerii cererii de bunuri şi servicii, precum şi o posibilă distorsionare a canalelor de distribuţie. Evoluţia indicilor bursieri şi cea a principalelor valute internaţionale sunt, de asemenea, afectate.
În urma celor constatate, banca centrală a redus rata de bază cu un punct procentual până la 4,5% pentru a atenua efectele asupra economiei prin reducerea costului creditelor pentru economie. Dar şi pentru impulsionarea creditării sectorului corporate.
În condiţiile reducerii nivelelor de productivitate, se arată în informaţiile Băncii Mondiale, a finanţării externe reduse şi a deficienţelor structurale existente, Moldova rămâne extrem de vulnerabilă în faţa şocurilor. Incertitudinea politică şi interesele individuale subminează agenda de reforme şi procesul investiţional. Cota mare a statului în economie, împreună cu instituţiile slabe şi provocările referitoare la guvernanţă, inclusiv în sectorul financiar, prezintă riscuri adiţionale. Condiţiile meteorologice extreme ar putea afecta producţia agricolă, influenţând creşterea economică şi ratele sărăciei.
În perspectivă, eliminarea vulnerabilităţilor pregnante instituţionale şi de guvernanţă ale Republicii Moldova va contribui la valorificarea potenţialului de creştere a economiei şi la accelerarea convergenţei veniturilor cu restul statelor europene. Instituirea supremaţiei legii şi consolidarea cadrului de supraveghere şi de reglementare – în special în sectorul financiar nebancar, sectorul întreprinderilor de stat şi în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului – urmează să contribuie semnificativ la accelerarea creşterii economice, astfel încât Republica Moldova să fie capabilă să-şi valorifice plenar potenţialul său economic.
Economiştii de la Chişinău susţin că, deşi Republica Moldova are un Acord de Liber Schimb cu UE, structura economiei este una neeuropeană. 15% din aceasta îi revin agriculturii. Asta în timp ce în statele europene ponderea agriculturii în economie este mult mai mică, sub 5%. Economia Moldovei nu a reuşit să devină competitivă, iar cifrele exporturilor demonstrează acest lucru. Astfel, în Republica Moldova valoarea importurilor este de 4,8 miliarde USD, dublu faţă de cifra exporturilor realizate. Deficitul comercial este de 2,4 miliarde USD şi atinge 29% din PIB.
Victor Ursu
