Modificările legislaţiei privind sectorul de creditare nebancară nu este numai necesară, ci este esenţială pentru Republica Moldova. Cum trebuie făcute schimbările, ce obiective trebuie urmărite, care vor fi efectele, s-a discutat în cadrul conferinţei „Finanţarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară”, organizată în premieră la Chişinău de către Camera de Comerţ Americană din Moldova, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Fondul European pentru Europa de Sud-Est.
Tot mai des întâlnim noţiunea de finanţare responsabilă, care, tradusă pe înţelesul tuturor, înseamnă că atât creditorul va reuşi să recupereze suma pe care o acordă cu împrumut şi dobânda percepută pentru punerea la dispoziţie a acesteia, cât şi solicitantul (debitorul) trebuie să se asigure că va putea să achite suma împrumutată şi dobânda stabilită la scadenţă fără a intra în insolvenţă.
O vorbă populară spune „Nu te întinde mai mult decât ţi-e plapuma”. Totuşi, în anumite cazuri, fie că suntem nevoiţi sau pur şi simplu pentru că ne dorim anumite lucruri, nu avem cunoştinţe financiare suficiente sau obţinem cu uşurinţă credite de la organizaţiile de creditare nebancară, tindem să adunăm cât mai multe datorii şi, indiferent de faptul dacă avem bani sau nu pentru a rambursa creditele deja luate, ne împrumutăm din nou. Şi cadrul legal existent nu permitea în deplină măsură să fie supravegheată şi monitorizată piaţa creditelor nebancare ca să prevină, pe de o parte, încercarea unor organizaţii de a profita de „golurile” în legislaţie şi, pe de altă parte, supraîndatorarea, de regulă, a unor persoane fizice, cu venituri mici, dar nevoi mari.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a pornit un proces profund de elaborare a unui set de reglementări care guvernează activităţile pe piaţa creditelor nebancare, care va avea, ca finalitate, o finanţare mai responsabilă. Proiectul, ce cuprinde modificarea mai multor legi, a trecut de Guvern şi va ajunge pe masa deputaţilor.
„Să pornim de la două cifre. Actualmente, portofoliul total de creditare non-bancară ajunge aproape la 10 miliarde lei, ceea ce constituie mai bine de 20 la sută din total portofoliu de creditare al economiei naţionale. Este o pondere mai mult decât semnificativă. Acei care prestează acest serviciu asigură mai bine de 20 la sută din necesităţile economiei naţionale în resurse creditare. Or, acest lucru presupune că statul este obligat să fie cât se poate de atent la evoluţiile sectorului”, a afirmat în cadrul conferinţei Iurie Filip, vicepreşedinte al CNPF.
Şi, în aceste condiţii, când piaţa creditelor nebancare este într-o ascensiune impresionantă şi joacă un rol tot mai important în creditare, orice perturbări în acest sector ar putea afecta economia naţională. „Iată de ce noi suntem nevoiţi să fim cât mai atenţi la resursele financiare, la calitatea lor, la calitatea investitorilor cu care lucrează aceste companii, la onestitatea lor, la capacităţile lor financiare”, mai spune Iurie Filip.
O altă cifră. Aceste 10 miliarde de lei presupun circa 600 mii de contracte de credit non-bancar. E o cifră impunătoare. O mare parte a populaţiei şi agenţilor economici deja sunt dependenţi de sectorul nebancar. Şi atunci statul trebuie să fie foarte atent la calitatea relaţiilor care există în sector, între companiile de microcreditare şi clienţii săi, între beneficiarii acestor servicii.
Una din cele mai importante modificări, semnificativă ca esenţă, se referă la Legea cu privire la birourile istoriilor de credit şi obligarea OCN-urilor să raporteze cel puţin unui birou al istoriilor de credit. Parafrazând, putem spune că organizaţia de creditare nebancară informată este puternică, adică, cunoscând ce credite a mai luat solicitantul, cu cât s-a împrumutat, acesta poate evita riscul de a ajunge în instanţă sau a-şi pierde banii pentru că cel care solicită creditul poate ajunge la insolvenţă.
„Această modificare urmează să intre în vigoare în termen de 12 luni din data intrării în vigoare a proiectului care va fi adoptat de Parlament. Conştient am făcut această propunere tranzitorie pentru a permite tuturor organizaţiilor de creditare nebancară să reuşească să efectueze conexiunea la aceste birouri şi să-şi adapteze softurile sale pentru a putea raporta la birourile istoriilor de credit. Pentru a asigura o stabilitate pe piaţa nebancară este nevoie ca fiecare OCN să cunoască cine este clientul său, câte datorii are, care este numărul de credite pe care l-a accesat şi care este starea lui financiară”, explică Alina Cebotariov, directorul Departamentului de creditare nebancară al CNPF.
O altă precondiţie este ca birourile istoriilor de credit, trei la număr, să facă schimb de informaţii.
Ceea ce va fi o prioritate, după intrarea în vigoare a acestei legi să existe principiul de reciprocitate, deci toţi care sunt conectaţi la birourile istoriilor de credit sunt obligaţi să prezinte datele şi pot să le solicite doar dacă le-a prezentat. Există tendinţa că mai mulţi solicită decât raportează. Astfel, dacă prezintă date 52 de OCN-uri, iar solicită date 67, nu există o echitate, mai menţionează Alina Cebotariov.
Un segment de modificări la legislaţie se referă la sursele de creditare efective ale OCN-urilor. Potrivit datelor CNPF din trimestrul trei 2019, organizaţiile de creditare nebancară sunt destul de capitalizate, 32 la sută din totalul de pasive ale acestora este capitalul propriu, care reprezintă sursele interne ale organizaţiei pe care le recreditează. Totodată, circa 65 la sută sunt surse atrase. Propunerile CNPF prevăd interzicerea acceptării fondurilor rambursabile de la „public”, care în esenţa sa includ atât persoanele fizice, cât şi juridice, cu excepţia „băncilor, societăţilor financiare non-bancare, altor societăţi similare şi persoane considerate investitori calificaţi în înţelesul legislaţiei privind piaţa de capital”. Concomitent, se propune introducerea unui instrument nou – „împrumuturile subordonate” drept o altă formă de surse pentru activitatea de creditare a OCN-urilor.
Potrivit directorului Departamentului creditare nebancară al CNPF, împrumutul subordonat se permite să fie acordat de fondatorul şi beneficiarul efectiv al OCN-ului, în sumă de cel puţin 600 mii de lei. Acest împrumut se acordă pe cel puţin trei ani, iar în cazul unei situaţii de forţă majoră, de exemplu insolvabilitate a organizaţiei, el este ultimul în listă care îşi recuperează banii.
Propunerile de lege s-au axat şi pe cea mai sensibilă parte a clienţilor. Din totalul portofoliului de împrumuturi, circa 80 la sută se referă la persoanele fizice şi doar 20 la sută la persoanele juridice. Care ar fi eventualele riscuri ce ar putea apărea? Din totalul persoanelor fizice, circa 66 la sută din credite sunt în monedă naţională şi 34 la sută în monedă ataşată la valută străină. În acest caz există riscul valutar, în cazul unor perturbări pe piaţa valutară, generate inclusiv de o criză din exterior.
Un alt risc este gradul de îndatorare. În trimestrul trei, numărul de litigii iniţiate în instanţele de judecată se cifrau la 20 de mii. Pe de o parte, pare a fi un număr mare, pe de altă parte, dacă raportăm la numărul total de contracte ce se ridică la 570 de mii, doar 3,3 la sută din credite pot fi considerate expirate. OCN solicită în instanţă rambursarea a 450 milioane de lei. Raportate la suma totală a creditului, la situaţia de la 30 septembrie 2019, de 9 miliarde de lei, ele reprezintă 5 la sută. Şi asta în condiţiile în care dobânda medie la împrumuturi este de 340% şi există chiar dobânzi de 2577%.
CNPF propune limitarea costurilor totale ale creditului nebancar sau leasingului financiar, încheiat pentru un termen de până la 2 ani, în mărimea care să nu depăşească valoarea debursată conform contractului respectiv. Dacă iei un împrumut pe un termen de până la 2 ani în sumă de 1000 de lei, atunci OCN-ul poate pretinde un cost total al împrumutului, care ar include atât dobânda propriu-zisă, comisioanele, penalităţile şi orice alte costuri stipulate în contract în mărime de până la 1000 lei, menţionează Alina Cebotariov. În cazul creditelor nebancare de până la 50 mii de lei, se interzice schimbarea clauzelor contractuale, care majorează obligaţia pecuniară pe care urmează s-o achite consumatorul.
„În prezent este evident faptul că în Republica Moldova traversăm o perioadă efervescentă la nivel de reglementare. Şi, în acest sens, considerăm necesar ca măsurile de reglementare să se realizeze în mod cât mai echilibrat şi în funcţie de necesităţile pieţei”, este de părere Oxana Bînzaru, consultant investiţional al Fondului European pentru Europa de Sud-Est.
Ea spune că „trebuie să ne asumăm şi gradul precar al educaţiei financiare a clienţilor. Moldova se situează în partea de jos a clasamentelor în ceea ce priveşte educaţia financiară, incluziunea şi intermedierea financiară”. Respectiv, dincolo de necesitatea finanţării pe baze oneste, transparente şi cu profesionalism, este important ca organizaţiile de creditare nebancară să-şi intensifice eforturile în sensul educării financiare a propriilor clienţi. Şi, cum suntem la început de cale, este chiar imperativ ca toate OCN-urile să-şi asume responsabilitatea fiecărui credit acordat în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor din ambele perspective, a creditorului şi a debitorului, cel puţin până la momentul în care clientul atinge un nivel suficient de informare pentru a fi în măsură de a participa activ la propria protecţie şi să-şi minimizeze riscul de supraîndatorare, concluzionează Oxana Bînzaru.
Guvernul a aprobat în săptămâna trecută proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative, elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Iată care sunt principalele prevederi ale proiectului:
– Limitarea costurilor aferente creditului de consum, acordat de instituţiile de creditare nebancară, pentru un termen de până la doi ani, la o valoare care să nu depăşească suma iniţială a creditului;
– În cazul creditelor în valoare de până la 50 de mii de lei, acordate de orice instituţie de creditare, se propune interzicerea modificării clauzelor contractuale care, ca efect, măresc obligaţiile de plată ale consumatorului, precum şi interzicerea încheierii cu acelaşi debitor a contractelor de refinanţare a creditelor ce înregistrează întârzieri de plată mai mari de 30 de zile;
– Restricţionarea organizaţiilor de creditare nebancară de a atrage fonduri rambursabile de la public;
– Acordarea posibilităţii organizaţiilor de creditare nebancară de a contracta împrumuturi subordonate, similar practicii din domeniul bancar;
– Majorarea cerinţelor de capital ale organizaţiilor de creditare nebancară de la 300 de mii de lei, la un milion de lei;
– Obligarea organizaţiilor de creditare nebancară de a raporta informaţiile deţinute de către cel puţin un birou al istoriilor de credit, precum şi obligarea birourilor istoriilor de credit de a face schimb de informaţii între ele.
Obligarea OCN-urilor de a publica pe pagina sa web oficială regulamentele interne stabilite de lege, precum şi prin asigurarea existenţei unui instrument destinat rezolvării ecuaţiilor în vederea determinării costului total al creditului nebancar/leasing financiar.
Proiectul va fi examinat de Parlament în regim de urgenţă. Este şi o condiţie a FMI, asupra căreia s-a convenit în timpul ultimei misiuni. Şi, cum la 17 martie urmează să se convoace Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internaţional pentru a lua o decizie asupra raportului misiunii, este de presupus că până la această dată proiectul va fi adoptat.
Vlad Bercu
