Numărul infracţiunilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a devenit unul alarmant în ţara noastră. Pe parcursul anului trecut, valoarea bunurilor contrafăcute sau piratate, confiscate de oamenii legii a crescut de aproape trei ori şi a atins cifra de 3,67 milioane de lei. În acelaşi timp, a crescut şi valoarea amenzilor pentru aceste tipuri de fraudă, cu peste 6 ori. Aceste date au fost făcute publice de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), care, a prezentat Raportul naţional privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, pentru anul 2013.
Lilia Bolocan, directorul general AGEPI, afirmă că pirateria şi contrafacerea nu sunt fenomene noi. Timp de secole artiştii şi inventatorii şi-au văzut creaţiile copiate, iar odată cu intensificarea tendinţei de globalizare, de integrare a pieţelor şi de creştere a fluxului informaţional digital (internetul), numărul de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a devenit alarmant. “Când vorbim despre mecanismul de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, neaparat vorbim şi despre fenomenele de contrafacere şi piraterie. Nu există ţara în lume care să nu se confrunte cu aceste fenomene, care aduc mari prejudicii economiei mondiale”, a specificat Lilia Bolocan.
Dacă acum 30-40 de ani contrafacerea şi pirateria erau nişte fenomene izolate şi, de regulă, se refereau la produsele de lux, astăzi contrafacerea şi pirateria sunt fenomene globale, care ating practic toate sectoarele economiei – de la articole de lux, până la medicamente şi produse alimentare.
Şi în Republica Moldova sunt uilizate pe larg marfurile contrafăcute, în ceea priveşte proprietatea intelectuală. De cele mai multe ori, produsele contrafăcute implică anumite riscuri pentru consumatori, în special riscul de a plăti sume mari pentru produse de proastă calitate sau care nu funcţionează conform aşteptărilor.
Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal, pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 81 de reţineri în vamă a mărfurilor bănuite că ar fi contrafăcute, un număr dublu comparativ cu anul precedent.
Datele AGEPI arată că în topul celor mai des contrafăcute produse reţinute la vamă se numără telefoanele mobile, semnele auto, produsele de parfumerie şi cosmetice, încălţămintea, jucăriile, electrocasnicele, îmbărcămintea, produsele alimentare, băuturile etc. Cele mai multe produse contrafăcute sunt importate din ţări precum Ucraina, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Polonia.
Specialiştii AGEPI recomandă consumatorilor să fie prudenţi şi în cazul în care recurg la cumpărăturile online. Chiar dacă în Republica Moldova această modalitate de cumpărare nu este la fel de populară ca în ţările cu o economie dezvoltată (conform unui studiu realizat de compania Magenta Consulting, doar 17% din consumatorii moldoveni recurg la serviciile magazinelor online). Însă, ţinând cont de evoluţia pozitivă a acestui tip de afaceri, este important ca eventualii consumatori online să opteze pentru site-uri probate şi să verifice posibilitatea rambursării produselor.
Viceministrul Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, a informat că pornind de la recomandările experţilor străini de suportul cărora a beneficiat Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, dar şi pentru a face faţă provocărilor, în cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI a fost instituită o subdiviziune – Secţia combaterea infracţiunilor în domeniul proprietăţii intelectuale. Pe parcursul anului 2013, colaboratorii MAI au înregistrat 143 de sesizări privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, ceea ce reprezintă un număr triplu, comparativ cu totalul sesizărilor depuse în anul precedent.
Conform datelor MAI, anul trecut, în 16 cazuri poliţia a procedat la distrugerea produselor contrafăcute prin ardere, îngropare, vărsare. Astfel, au fost supuse procedurilor de distrugere ceasuri de mână, ochelari de soare, accesorii pentru telefoane mobile, îmbrăcăminte, încălţăminte, genţi de dame şi băuturi alcoolice contrafăcute în valoare totală de 1,2 mil. de lei.
La rândul său, Veaceslav Soltan, şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale, a precizat că rata de piratare a programelor pentru calculator rămâne să fie destul de înaltă în R. Moldova, iar aceste tipuri de încălcări sunt cel mai greu de depistat. “Una dintre probleme în protejarea drepturilor de autor ţine de interesul scăzut al titularilor de drept de a reclama acest cazuri”, a subliniat Soltan.
Potrivit acestuia, în anul 2013, procurorii au intentat 10 dosare penale pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, dintre care urmărirea penală în 3 cauze a fost finisată, iar prejudiciul adus titularilor de drepturi a constituit peste 50 mil. de lei.
Raportul AGEPI face referinţă la studiul realizat de Business Software Alliance în industria de software, care atestă o rată a pirateriei software globale estimată la 42% (valoarea comercială a software-ului piratat la nivel global a atins 63,4 mlrd. USD) pentru anul 2011, calculată prin raportul dintre unităţile de soft piratat instalate şi totalul de soft instalat.
Aceasta reprezintă o creştere semnificativă a ratei pirateriei de soft, comparativ cu 35% – rata pirateriei globale constatată în 2005 de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit aceluiaşi studiu, în anul 2011 rata pirateriei software în Republica Moldova a constituit 90 la sută (ca şi în 2010). În schimb, valoarea comercială a software-ului piratat în ţara noastră s-a mărit de la 36 mil. USD la 45 mil. USD.
Lilia Alcază
