Ministerul Finanţelor a extins scadenţa VMS plasate pe piaţa internă până la cinci ani, iar în urma primei licitaţii a obţinut 18,3 milioane de lei. Suma obţinută denotă încrederea investitorilor pe piaţa VMS. În plus, statul vine cu un semnal important pe termen mediu pentru jucătorii de pe piaţă prin oferirea unui punct de referinţă acestora pentru a face mai credibile împrumuturile cu scadenţe mai lungi.
“Cea mai lungă perioadă a VMS emise până în prezent era de unu, doi şi trei ani, cu rate ale dobânzii fixe sau variabile. Ideea cu cinci ani a fost analizată de mai multă vreme, dar condiţiile pieţei nu au fost favorabile să realizăm cele propuse. Or, în prezent, economia s-a stabilizat, avem şi mesajele BNM privind inflaţia pe termen mediu şi Ministerul Finanţelor a decis că este momentul oportun să vină cu acest instrument financiar”, potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor.
După emisiunea VMS pe 5 ani vor fi soluţionate mai multe probleme. Este vorba de extinderea maturităţii portofoliului titlurilor de stat aflate în circulaţie, în condiţiile în care în prezent circa 80% din totalul VMS sunt cu scadenţă de până la un an.
Totodată, instrumentul dat va ajuta la construirea curbei de randament a VMS şi va servi ca punct de referinţă pentru autorităţile publice locale la emisiunea obligaţiunilor locale pentru proiecte investiţionale.
“Evident, cu cât maturitatea este mai lungă, cu atât costurile sunt mai mari, dar în termen se va reduce riscul de refinanţare a datoriei interne. Vom consolida şi crea toate precondiţiile pentru a dezvolta piaţa secundară. Se optează pentru mai puţine emisiuni în volume mai concentrate”, se mai arată în declaraţia celor de la Finanţe.
La licitaţia respectivă de plasare a Obligaţiunilor de stat, solicitarea Ministerului Finanţelor a fost de 30 milioane de lei, dar ofertele depuse au fost de 18,3 milioane de lei, la o dobândă de 6,60%. Aceasta a fost o licitaţie de test şi ministerul o consideră de succes, iar suma obţinută arată interesul şi încrederea investitorilor pe piaţa VMS.
În afară de dealerii primari, care sunt bănci locale, au fost cereri şi din partea investitorilor privaţi. Începând cu trimestrul doi 2018 vor fi înaintate instrumentele pe cinci ani în paralel cu doi şi trei ani. Lunar, Ministerul Finanţelor va veni cu un volum de 10 milioane de lei.
Dacă instrumentul va avea succes, Ministrul Finanţelor intenţionează să emită obligaţiuni şi pe şapte ani.
Expertul economic, Roman Chircă, spune că Republica Moldova a avut experienţă cu plasarea VMS pe o perioadă mai lungă în anul 1997 în sumă de 75 mil. USD. A fost unica experienţă, în rest autorităţile s-au focusat pe bonduri de trezorerie pe perioade de unu şi trei ani. Era necesară extinderea perioadei, deşi este incomparabil cu alte state care emit hârtii de valoare de stat pe perioade de 10, 15 şi 20 de ani.
“Esenţa lor este refinanţarea datoriei interne. Majorarea perioadei va scote presiunea de pe datoria internă, care s-a acumulat la un nivel destul de înalt. Acest lucru va reda încredere pieţei financiare moldoveneşti pentru că va dispărea riscul de supraîncălzire a datoriei”, a explicat Chircă.
Majorarea perioadei va soluţiona şi problema excesului de lichidităţi care s-a acumulat în bănci. Ratele dobânzilor în prezent sunt de 4-5%, or respectiva intenţie a Ministerului Finanţelor arată că bondurile vor fi foarte atractive pentru bănci.
Economistul nu exclude că în urma majorării perioadei de maturitate a VMS, pe piaţă ar putea intra cary traders (investitorii speculativi) care îşi convertesc mijloacele financiare în monedă naţională şi le investesc în VMS, obţin profit, îl convertesc în valută şi îl scot din ţară.
La sfârşitul lunii februarie, datoria de stat internă constituia 22,7 miliarde lei, cu 165 milioane de lei mai mare faţă de perioada de la începutul anului. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară. Pentru 2 luni ale anului 2018 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,48% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,67%, 182 zile – 5,44%, 364 zile – 5,55%, 2 ani – 6,29%, 3 ani – 6,55%) care, comparativ cu perioada analogică a anului 2017 este mai mare cu 0,33 p.p.
La începutul săptămânii trecute, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 24,3 milioane lei prin certificate pe trei luni, cu 71,2 milioane lei prin certificate la şase luni şi cu 78,5 milioane lei prin certificate pe 12 luni, la costuri medii anuale de 3,93%, 4,30% şi, respectiv, 4,51%.
În „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018–2020)”, Ministerul Finanţelor susţine că obiectivul principal al managementului datoriei de stat în Republica Moldova este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2018–2020 se vor concentra pe: dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat, contractarea împrumuturilor de stat externe ţinând cont de raportul cost/risc şi îmbunătăţirea managementului riscului operaţional asociat datoriei de stat.
Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat va creşte de la 0,3% din PIB în 2018 la 2,5% din PIB în 2020. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe.
Pe termen mediu, ponderea datoriei sectorului guvernamental (datoria de stat plus datoria UAT-urilor) în PIB se va majora de la 38,9% la sfârşitul anului 2017 până la 40,3% la sfârşitul anului 2020, fapt ce se explică prin majorarea soldului datoriei de stat cu aproximativ 35% pe parcursul perioadei analizate. La sfârşitul anului 2020 datoria de stat va constitui 99,1% din totalul datoriei sectorului guvernamental.
Se estimează o creştere a soldului datoriei guvernamentale de la 57,7 miliarde de lei (38,9% din PIB) la sfârşitul anului 2017 până la 77,4 miliarde de lei (40,3% din PIB) la sfârşitul anului 2020. Soldul datoriei în 2020 va rămâne la un nivel relativ scăzut şi durabil, comparativ cu alte ţări din regiune. Se aşteaptă ca ponderea în PIB a datoriei externe să crească de la 22,7% în 2017 la 23,2% în 2020, iar ponderea datoriei interne să se majoreze de la 15,7% la 16,7% pe parcursul aceleiaşi perioade.
Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,2% din PIB pe parcursul anilor 2018–2020. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1,3 miliarde de lei (22,5% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4,7 miliarde lei (77,5% din total). În fiecare dintre anii 2018, 2019 şi 2020, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor dobânzii la VMS.
Victor URSU
