În anul 2017 exporturile de mărfuri s-au majorat cu 18,6%, faţă de perioada similară din anul 2016, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS).
În această perioadă, ţara noastră a exportat mărfuri în valoare de 2,42 mlrd. dolari SUA, principala destinaţie a acestora fiind piaţa Uniunii Europene, căreia i-a revenit o cotă de 65,8% în totalul exporturilor. Astfel, pe parcursul anului 2017, volumul livrărilor moldoveneşti pe piaţa comunitară a însumat aproximativ 1,6 mlrd. dolari SUA, în creştere cu 19,9% faţă de anul 2016.
Exporturile în ţările CSI au însumat aproximativ 463 de milioane de dolari SUA şi au avut o pondere de 19,1% în total exporturi. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 11,8%, comparativ cu anul 2016.
Statisticile oferite de BNS relevă că anul trecut au crescut exporturile în România (+17,1%), Turcia (de 1,7 ori), Germania (+31,2%), Italia (+19,3%), Polonia (+40,2%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+19,1%), Federaţia Rusă (+9,2%), Ucraina (+31,8%), Austria (+50,1%), Spania (+48,9%), Serbia (de 3,0 ori), Belarus (+6,3%), Franţa (+13,6%), China (+30,9%), Cipru (de 2,1 ori), Kazahstan (+29,3%), Slovacia (+47,1%), Belgia (+31,2%), Canada (de 2,0 ori), Bulgaria (+2,8%), Arabia Saudită (de 2,2 ori), Azerbaidjan (+41,2%) şi Statele Unite ale Americii (+10,7%), care a favorizat creşterea pe total exporturi cu 18,0%.
În acelaşi timp s-au redus livrările în Irak (-49,9%), Israel (-50,6%), Liban (-29,0%), Egipt (-70,8%) şi Malaezia (-24,5%).
Preponderent, exporturile moldoveneşti au fost alcătuite din: produse alimentare şi animale vii (25,1), articole manufacturate (22,2%), maşini şi echipamente pentru transport (17,8%), materiale brute necomestibile (11,4%), băuturi şi tutun (8,3%), produse chimice (5,3%), uleiuri şi grăsimi (2,2%).
Totodată s-au micşorat exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (-22,0%), cauciuc prelucrat (-82,4%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-20,0%), animale vii (-22,7%), articole de voiaj, sacoşe şi similare (-15,1%), articole din minerale nemetalice (-5,4%).
Directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, a declarat în cadrul unei emisiuni că “direcţionarea exporturilor pe pieţele din vest a fost influenţată de schimbarea opticii de către companiile moldoveneşti prin promovarea bunurilor şi serviciilor de calitate. Foarte multe întreprinderi nu mai cred în piaţa rusească şi modifică direcţiile geografice la export, procesul de producţie şi strategiile de promovare”.
Potrivit lui Chivriga, “unele state din UE suflă în ceafa Rusiei. Este vorba de Italia, care este urmată de către Germania, Marea Britanie, Polonia şi Turcia la livrările de mărfuri. Companiile moldoveneşti se simt mult mai confortabil în UE prin acoperirea unor nişe de piaţă mai sigure. Un exemplu sunt producătorii de vinuri care au avut probleme mari cu embargourile impuse de Moscova, dar care s-au reorientat treptat şi se simt în siguranţă chiar şi în statele producătoare de vinuri din top zece producători din lume”.
Expertul susţine că “schimbări sunt şi pe partea exporturilor de produse vegetale. Republica Moldova recurge la o diversificare şi modernizare a capacităţilor de producţie şi se mişcă foarte bine pe filiera exporturilor de produse vegetale. În anul 2017, bunurile de origine vegetală au fost exportate în peste 80 de state, iar valoarea mărfurilor agroalimentare exportate a depăşit un miliard de dolari”, a menţionat directorul de programe IDIS Viitorul.
Pe parcursul anului 2017, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,83 mlrd. dolari SUA, volum superior celui înregistrat în anul 2016 cu 20,2%.
În această perioadă, importurile de mărfuri din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 2,3 mlrd. dolari SUA şi au deţinut o pondere de 49,4% în total importuri, atestă datele BNS.
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1,20 mlrd. dolari SUA (cu 17,4% mai mare decât în anul 2016) şi au avut o cotă de 25,0% în total importuri.
Potrivit datelor BNS, în perioada analizată au sporit importurile din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%), Germania (+23,4%), Italia (+18,0%), Federaţia Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia (+11,9%), Franţa (+25,3%), Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%), Bulgaria (+28,6%), Vietnam (de 1,7 ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%), Spania (+21,6%), Japonia (+33,4%), Belgia (+25,5%), Austria (+8,9%), Grecia (+30,7%), Slovacia (+32,8%), Coreea de Sud (+21,7%), India (+19,8%), Olanda (+10,0%) şi Taiwan, provincie a Chinei (+26,2%), care a favorizat majorarea pe total importuri cu 19,7%.
În acelaşi timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-7,9%), Israel (-21,2%), Hong Kong RAS a Chinei (-70,4%) şi Lituania (-13,0%).
În principal, importurile în R. Moldova au fost alcătuite din: maşini şi echipamente pentru transport (22,3%), mărfuri manufacturate (20,6), combustibili minerali (15,7%), produse chimice (14,9%), produse alimentare şi animale vii (10,6%), băuturi şi tutun (2,6%), materiale brute necomestibile (2,3%).
La capitolul importuri, Viorel Chivriga e de părere că deficitul balanţei comerciale al Republica Moldova arată că ţara are nevoie de prudenţă în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi export ale economiei, dar şi asigurarea cu braţe calificate de muncă şi protecţia investitorilor. Pentru Moldova este extrem de important să-şi cucerească în primul rând piaţa proprie, internă de bunuri şi servicii.
În concluzie, expertul a spus că pentru promovarea comerţului internaţional la gama de măsuri care sunt în arsenalul instituţiilor de stat trebuie să apară altele care să asigure previzibilitate, continuitate şi rezultate. Companiile moldoveneşti au nevoie de susţinere pentru a-şi promova produsele, că de altfel ar putea ajunge în situaţia anilor 2005–2007.
Statisticile oficiale relevă că România rămâne principalul partener comercial al R. Moldova atât la exporturi, cât şi la importuri. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins cifra de 1,3 mlrd. de dolari SUA.
În perioada menţionată, R. Moldova a exportat pe piaţa românească mărfuri în valoare de peste 600 de milioane de dolari SUA, în creştere cu 17%, faţă de anul 2016. În acelaşi timp, Republica Moldova a importat mărfuri şi produse din România în sumă de peste 694 de milioane de dolari, cu aproape 26% mai mult, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pe locul doi, după volumul schimburilor comerciale, se plasează Federaţia Rusă, pe piaţa căreia, în anul 2017, R. Moldova a exportat mărfuri în valoare de peste 254,5 milioane de dolari SUA, în creştere cu peste 9%. În aceeaşi perioadă, ţara noastră a importat mărfuri şi produse din Federaţia Rusă în sumă de peste 571,7 milioane de dolari SUA, în creştere cu 6,8% faţă de anul 2016.
Creşterea comerţului exterior, pe parcursul anului 2017, a fost influenţată de evoluţia pozitivă a sectorului agricol în anii 2016–2017, susţine Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
În opinia specialiştilor ministerului, această situaţie a fost condiţionată de majorarea cererii externe, în condiţiile în care creşterea economiei globale a fost peste aşteptări. Din totalul mărfurilor exportate, 67,7% au constituit mărfurile autohtone, iar restul – 32,3% reexport.
“Cea mai mare influenţă asupra creşterii exportului au avut-o livrările de legume şi fructe – creştere cu 46,1%, în comparaţie cu ianuarie-decembrie 2016. De asemenea, au înregistrat creşteri şi exporturile de maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora – cu 37,1%, seminţe şi fructe oleaginoase – cu 19,5%, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 14%, cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 15,2%, băuturi – cu 15,6%, produse medicinale şi farmaceutice – cu 28,1%, alte echipamente de transport – creştere de 28,5 ori etc.
Anterior, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi-a făcut publice prognozele economice actualizate, conform cărora, spre finele anului 2017 exporturile moldoveneşti urmau să înregistreze o creştere cu 12%, iar importurile – cu 16%. “Latura negativă este că importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce va determina la sporirea deficitului balanţei comerciale, iar aceasta, la rândul său, va influenţa negativ Produsul Intern Brut”, a menţionat Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Lilia Alcază
