Pe parcursul trimestrului I, 2014, cursul de schimb oficial nominal al monedei naţionale s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de euro cu 3.0 la sută şi 2.8 la sută, respectiv, comparativ cu finele anului 2013, explică expertul economic, Eugen Crudu.
Economistul susţine că deocamdată nu există tendinţe de îngrijorarea privind deprecierea leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, în condiţiile în care BNM ţine sub control piaţa valutară şi acest lucru s-a văzut de la începutul anului când banca centrală a intervenit pe piaţă cu peste 70 mil. USD, iar, ulterior, piaţa valutară s-a calmat.
Potrivit datelor BNM, cursul oficial mediu de schimb al monedei naţionale în trimestrul I, 2014, s-a depreciat faţă de dolarul SUA şi faţă de euro cu 2.9 la sută şi, respectiv, 3.5 la sută în raport cu cursul oficial nominal mediu de schimb al monedei naţionale înregistrat în trimestrul precedent.
“Totodată, în trimestrul I, 2014, tendinţa de depreciere faţă de dolarul SUA a fost specifică monedelor naţionale ale unor ţări din regiune, precum şi monedelor principalilor parteneri comerciali. Astfel, s-au depreciat faţă de dolarul SUA, în proporţii semnificative, hrivna ucraineană (cu 34.7 la sută) şi rubla rusească. În pofida slăbirii monedei naţionale în termeni nominali, cursul de schimb real efectiv al acesteia s-a apreciat cu 1.7 la sută. Această apreciere a fost determinată, în cea mai mare parte, de evoluţia hrivnei ucrainene şi a rublei ruseşti, care s-au depreciat mai pronunţat comparativ cu deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul SUA. În acest context, la aprecierea cursului de schimb real efectiv, Ucraina şi Rusia au contribuit, respectiv, cu 2.2 puncte procentuale şi 1.1 puncte procentuale”, arată datele BNM
În acelaşi timp, expertul economic, Eugen Crudu, spune că pe parcursul trimestrului I, 2014, cursul de schimb al monedei naţionale a oscilat, în principal, în funcţie de gradul redus de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, de intervenţiile BNM de suplinire a insuficienţei de valută, precum şi de dinamica valutelor străine pe pieţele externe, în special, a monedei unice europene.
Andrei Chiruţa, expert economic, susţine că în ceea ce priveşte hrivna ucraineană, în prezent, persistă riscul geopolitic al crizei din Ucraina, ceea ce a creat fluctuaţii majore pe piaţa valutară din regiune. “Hrivna ucraineană, după aproximativ doi ani de menţinere a parităţii faţă de dolarul SUA la nivelul de 7.99, din luna februarie a început să se deprecieze semnificativ. Astfel, aceasta s-a depreciat în raport cu dolarul SUA în medie cu 10.8 la sută şi faţă de euro cu 11.6 la sută, comparativ cu trimestrul anterior”, a precizat Chiruţa.
Expertul economic afirmă că continuarea ieşirilor masive de capital din Federaţia Rusă, dar şi intenţiile impunerii unor sancţiuni care ar putea periclita economia rusă, au condiţionat deprecierea rublei ruseşti în trimestrul I, 2014 cu aproximativ 7.5 la sută în raport cu dolarul SUA şi cu 8.3 la sută în raport cu moneda unică europeană. Leul românesc s-a depreciat uşor cu 0.5 la sută faţă de dolarul SUA şi cu 1.1 la sută faţă de moneda unică europeană. Pentru comparaţie, leul moldovenesc s-a depreciat în trimestrul I, 2014 faţă de trimestrul anterior în medie cu 2.9 la sută faţă de dolarul SUA şi cu 3.5 la sută faţă de euro.
“Tensiunile geopolitice dintre Rusia şi Ucraina au determinat deprecierea rublei ruseşti şi scăderea indicilor bursieri aferenţi economiei ruse. Totodată, la începutul lunii martie Banca Centrală a Federaţiei Ruse a întreprins un şir de măsuri de constrângere monetară, majorând mai multe rate de dobândă. De asemenea, a fost schimbată temporar şi strategia care vizează limitarea riscurilor privind inflaţia şi menţinerea stabilităţii financiare după volatilitatea recentă de pe pieţele financiare, Banca Centrală a Federaţiei Ruse intervenind puternic pe piaţa schimbului valutar. Aceste măsuri rapide au contribuit la refacerea parţială a parităţii rublei ruseşti, dar s-au dovedit a fi mai puţin eficiente pentru a stimula încrederea în piaţa de valori”, a mai menţionat Andrei Chiruţa.
Conform datelor BNM, oferta netă de valută străină în trimestrul I, 2014, de la persoanele fizice s-a redus esenţial, cu 19.1 la sută. În teritoriu negativ a intrat ritmul de creştere a ofertei atât în euro, cât şi în dolari SUA.
„Ritmul de creştere a ofertei în ruble ruseşti s-a menţinut pozitiv, deşi se observă o încetinire graduală a acestui ritm. Totodată, pe fondul scăderii plăţilor pentru importul de gaze efectuate de furnizorul local, s-a redus şi cererea netă de valută din partea agenţilor economici, însă în proporţii mai mici comparativ cu oferta netă de valută de la persoanele fizice (cu 4.0 la sută). În consecinţă, în trimestrul I, 2014, s-a atestat o acoperire redusă (84.1 la sută) a cererii prin ofertă. Pentru comparaţie, în trimestrul I, 2013, cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice a fost suplinită aproape în întregime prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice (99.8 la sută)”, susţine Banca Naţională a Moldovei.
Un decalaj mai profund între cerere şi ofertă a persistat pe parcursul primelor două luni ale anului 2014, când oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a suplinit cererea netă de valută din partea agenţilor economici în proporţii de 83.4 la sută în ianuarie şi 79.0 la sută în februarie. Aceste evoluţii au influenţat traiectoria cursului de schimb în raport cu dolarul SUA spre o depreciere treptată, astfel încât, spre finele lunilor ianuarie şi februarie, cursul s-a depreciat cu 2.5 la sută şi, respectiv, cu 2.1 la sută faţă de sfârşitul lunilor anterioare.
În condiţiile unei insuficienţe de valută străină înregistrată pe parcursul primelor două luni ale anului 2014, BNM a injectat 79.0 milioane dolari SUA pe piaţa interbancară locală. “Efectul intervenţiilor s-a simţit în luna martie, când cursul de schimb al monedei naţionale, în raport cu dolarul SUA, şi-a inversat traiectoria spre o apreciere de 1.6 la sută faţă de finele lunii februarie. Totodată, în luna martie, gradul de acoperire a cererii prin ofertă s-a ameliorat în comparaţie cu primele două a luni ale anului 2014, cifrându-se la 89.3 la sută, revenind practic la nivelul lunii martie a anului precedent (89.9 la sută)”, susţine BNM.
În perioada ianuarie-martie 2014, BNM a intervenit pe piaţa valutară internă în calitate de vânzător de valută străină, în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu dolarul SUA.
Banca centrală afirmă că pe parcursul perioadei de referinţă, volumul tranzacţiilor Băncii Naţionale a Moldovei efectuate pe piaţa valutară interbancară contra lei moldoveneşti la data valutei a constituit 80.23 milioane dolari SUA, inclusiv tranzacţii de cumpărare în sumă de 0.33 milioane dolari SUA, tranzacţii de vânzare în sumă de 79.0 milioane dolari SUA, precum şi convertiri valutare sub formă de cumpărări cu instituţiile Băncii Mondiale în sumă de 0.90 milioane dolari SUA.
Activele oficiale de rezervă la finele trimestrului I, 2014, au constituit 2727.0 milioane dolari SUA, reducându-se cu 3.3 la sută faţă de finele anului 2013. Scăderea activelor oficiale de rezervă a fost condiţionată, în cea mai mare parte, de intervenţiile de vânzare ale BNM realizate în scopul ameliorării situaţiei pe piaţa valutară internă. În pofida acestor intervenţii, la finele trimestrului I, 2014, activele oficiale de rezervă au acoperit 4.6 luni de import.
Victor URSU
