Republica Moldova urmează să semneze pe 27 iunie Acordul de asociere cu UE, inclusiv cel de Liber Schimb. În proximitatea acestui eveniment, se discută tot mai des despre oportunităţile pe care le vor avea exportatorii moldoveni şi economia naţională, per ansamblu. Pe de altă parte, unii economişti susţin ideea orientării spre piaţa din Est. În continuare încercăm să vedem care ar fi posibilele riscuri economice sau cum să avem un comerţ liber cu UE, dar şi cu Uniunea Vamală (UV).
Experţii de la Echipa Economică Germană (GET) au făcut mai multe progrnoze robuste pentru economia moldovenească şi s-au expus, într-un breafing recent, privitor la politica comercială optimă pentru ţara noastră. Şeful Echipei Economice Germane pentru Moldova, Ricardo Giucci susţine că economia RM este una deschisă, iar structura exporturilor este extrem de diversificată. Astfel, exporturile de produse moldoveneşti spre UE au o cotă de 55,6%, iar spre ţările CSI – de 31,6%, potrivit raportului Biroului Naţional de Statistică pe perioada ianuarie-martie curent.
“Politica comercială a Moldovei trebuie să asigure şi să menţină o asemenea structură. Întrebarea este cum să avem comerţ liber cu ambele zone. În viziunea noastră, cea mai bună metodă de a realiza acest lucru este instrumentul de comerţ liber. Există acest mit general care spune că Comerţul Liber cu UE nu este compatibil cu Comerţul Liber din ţările Uniunii Vamale. Cu toate acestea, comerţul cu ambele blocuri regionale este mult în interesul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, nu există motive tehnice care ar submina acest proces. Totuşi, atmosfera politică reprezintă riscuri considerabile pentru viitor, ea trebuie înţeleasă şi gestionată”, menţionează Ricardo Giucci.
Directorul executiv al Centrului Analitic “Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, împărtăşeşte părerea experţilor germani privind dezvoltarea echilibrată a relaţiilor comerciale atât cu Estul, cât şi cu Vestul şi a concretizat că, la moment, piaţa CSI este importantă pentru exportul de produse agro-alimentare moldoveneşti, iar cea europeană – pentru produsele industriale. El susţine că piaţa UE este mai greu de penetrat din cauza costurilor şi standardelor impuse.
“Însă pe termen lung, este evidentă orientarea spre pieţele mai predictibile şi diminuarea ponderii sau plecarea de pe pieţele mai puţin predictibile. Acum cea mai imprevizibilă piaţă este cea rusească, mai ales că din 2006 suntem surprinşi cu diverse restricţii aplicate în regim ad-hok, pe criterii politice. Iar comporatamentul politicienilor în relaţiile economice nu poate fi prevăzut, este unul destul de volatil şi vedem că, până în prezent, relaţiile dificile cu FR au repercusiuni asupra schimburilor comerciale, dar şi a economiei în general”, a spus expertul moldovean.
În acelaşi timp, economiştii GET avertizează că aderarea ţării noastre la UV ar fi problematică, întrucât RM este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). În cazul în care, totuşi, aderarea are loc, vom achita tarife mai mari la servicii şi bunuri. În plus, organizaţia internaţională va sancţiona RM pentru decizii unilaterale. “Guvernul moldovean trebuie să obţină pe cale diplomatică menţinerea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă, nu şi aderarea la Uniunea Vamală”, opinează Ricardo Giucci. Economistul GET admite că aceste relaţii ar putea fi dificile şi recomandă ca autorităţile noastre să anticipeze perturbaţiile şi în relaţiile comerciale cu Rusia şi să caute alternative pentru export.
Rusia este cel mai mare consumator de mere şi struguri moldoveneşti, circa 95% din veniturile de export pe această piaţa au fost obţinute din comerţul cu mere. Doar în 2012, spre această destinaţie au fost exportate mere în valoare de 56,3 mil. dolari sau 2,6% din totalul exporturilor de bunuri. Piaţa europeană însă, are un rol neglijabil în acest sens – doar 1% din totalurile de mere sunt de producţie moldovenească, iar exporturile pe această piaţă au însumat mai puţin de jumătate de milion de dolari.
Tot în 2012, exporturile de struguri pe piaţa din Federaţia Rusă au însumat 23,4 mil. dolari din exportul celor 20,5 mii tone de struguri. În acelaşi timp, exportul de struguri în UE a însumat doar 1,4 mil. dolari, fiind exportate puţin peste patru mii de tone.
Jörg Radeke, expert GET menţionează că exportul de fructe ar putea fi în pericol în cazul în care Rusia decide să rupă orice relaţie comercială cu RM după ratificarea Acordului de Asociere cu UE, mai ales că cotele fructelor ce vor putea fi exportate pe piaţa comunitară nu acoperă volumul de fructe absorbit acum de piaţa rusă.
Menţionăm că în prezent, există mai multe bariere comerciale, tarifare şi non-tarifare, pentru exportul de fructe pe piaţa UE. În primul rând, aceştia trebuie să îndeplinească aceleaşi standarde ca şi exportatorii din statele membre ale UE. “Este o barieră gestionabilă, mai ales că cele mai mari companii exportatoare din RM deja s-au conformat, au obţinut certificatele necesare şi sunt gata din punct de vedere tehnic”, concretizează expertul german.
Barierele tarifare reprezintă cea mai mare piedică care opreşte producătorul moldovean de fructe să acceadă pe această piaţă. Astfel, companiile moldoveneşti care exportă mere pe această piaţă nu pot vinde la un preţ mai mic de 56,8 euro pentru o sută de kg şi sunt percepute taxe de până la 23,8 euro. Adică, preţul minim de intrare pe această piaţă este mai mare decât preţul engros în majoritatea ţărilor europene. Pe de altă parte, chiar dacă acordul DCFTA exclude preţul minim, exportatorii moldoveni vor putea livra pe această piaţă doar 20 mii de tone de mere. Pentru comparaţie, în Rusia sunt exportate aproximativ 140 mii tone de mere. Deşi nu există tarife la importul de struguri UE, datorită preferinţelor comerciale de care dispune ţara noastră, în schimb este impusă o taxă de intrare minimă de 54,6 euro pe o sută kg de struguri de masă. Cota de struguri acceptată de UE este de 5 mii tone pe an.
“Atâta timp cât acordul cu UE nu a fost semnat, autorităţile moldoveneşti mai au posibilitatea să insiste asupra majorării cantităţii de mere şi struguri care vor fi exportaţi pe piaţa UE după crearea Zonei de Liber Schimb. Modificarea conţinutului ZLSAC odată ce a fost semnat este foarte dificilă”, susţine Jörg Radeke. El este convins că nici investitorii nu vor veni în domeniul producerii dacă vor vedea o cotă atât de mică. Echipa GET a propus ca cotele de export în UE să fie de 100 mii tone de mere şi de 20 mii tone de struguri pe an.
Echipa Economică Germană în Moldova este activă începând cu anul 2010 şi oferă consultanţă pe probleme de politici economice Guvernului de la Chişinău. Proiectul este finanţat de Ministerul German al Economiei şi Energiei.
Andrei Frunză
