În pofida creşterii economice negative înregistrate în trimestrul trei din 2012 şi care se presupune că a continuat până la sfârşitul anului, indicatorul compozit anticipator (ICA) calculat de EXPERT GRUP a înregistrat o creştere moderată. Aceasta urmează unei scăderi drastice din trimestrul patru 2011 – trimestrul doi 2012 şi unei ameliorări în trimestrul trei 2012. Având în vedere că ICA are tendinţa de a anticipa starea economiei naţionale, în medie, cu patru luni, dinamica din prezent pare a fi de bun augur pentru o uşoară recuperare economică ce ar putea avea loc în 2013, potrivit publicaţiei Centrului Analitic Expert Grup, Realitatea Economică.
„Aceasta corelează şi cu prognoza noastră de 3,0%-3,5% pentru creşterea reală a PIB-ului în 2013, în mare parte congruentă cu estimările Băncii Mondiale (+3,1%), BERD (3,0%), dar puţin mai pesimistă decât estimările FMI (+4,0%). Premisa esenţială a recuperării activităţii economice este disiparea pierderilor cauzate de seceta din anul 2012. În luna noiembrie, principalele forţe motrice ale ICA (conform ultimelor date), au fost creşterea remitenţelor cu 3,6% f-a-p, ce au alimentat volumul banilor în circulaţie (+21,9%)”, se spune în analiza Expert Grup.
Pe lângă aceasta, calitatea portofoliilor băncilor se îmbunătăţeşte treptat, în timp ce marja bancară se diminuează. Creşterea negativă a exporturilor şi a creditelor noi, componente importante ale ICA, au contrabalansat această dinamică pozitivă. Astfel, exporturile totale în noiembrie s-au redus cu 11,1% f-a-p, în timp ce noile credite au scăzut cu 15,2% f-a-p, fapt determinat, în primul rând, de creditele în valută străină (-21,4%). Alţi indicatori anticipatori sugerează o îmbunătăţire a perspectivelor economice pentru viitorul apropiat, susţinute şi de condiţii meteorologice mai bune în 2013 faţă de anul trecut. Evident, este prea devreme de a spune că economia ar fi în plin avânt pe calea recuperării, având în vedere incertitudinea sporită şi condiţiile economice slabe din CSI şi, în mod special, din UE. Mai mult decât atât, pentru a evita efectele negative mai pronunţate asupra creşterii economice, Guvernul va trebui să gestioneze câteva probleme de politici. În mod special, acestea ţin de consolidarea drepturilor creditorilor şi crearea condiţiilor necesare pentru a permite băncilor să-şi restructureze creditele neperformante în timp util. Aceasta ar putea impulsiona accesul firmelor şi gospodăriilor casnice la credite bancare şi, astfel, ar putea accelera recuperarea economică. De asemenea, este necesară echilibrarea inevitabilei creşteri a presiunii fiscale cu servicii publice şi o infrastructură de o calitate mai înaltă. Totodată, este indispensabilă o mai bună comunicare cu investitorii.
Agricultura. Datele oficiale estimează o scădere drastică de 22,4% pentru producţia agricolă în 2012, pierderile majore provenind din fitotehnie (-32,6%). Pe o notă mai pozitivă, având în vedere condiţiile meteo extrem de aride din 2012, scăderea în sectorul zootehnic a fost destul de mică (-1,1%). În mod paradoxal, producţia sectorului zootehnic ar putea continua să crească în trimestrul unu din 2013 dacă producătorii de vite vor începe să sacrifice şeptelul din cauza insuficienţei de nutreţuri. Suprafeţele semănate cu grâu de iarnă pentru recolta anului 2013 au crescut la 325 hectare, de la 270 hectare în 20121. Potrivit ultimelor estimări, condiţiile meteorologice şi starea solului pentru culturile de iarnă şi plantaţiile multianuale sunt favorabile. Cu toate acestea, după 2011-2012, doi ani de secetă severă, umiditatea solului este încă departe de a-şi fi revenit la nivelul normal.
Industria. Cele mai recente date privind producţia industrială confirmă încetinirea semnificativă a activităţii din a doua jumătate a anului: -7,9% pentru volumul producţiei în noiembrie 2012, -6% în octombrie 2012 şi -10% în septembrie 2012 (faţă de +1,1% în ianuarie-iunie 2012). Recesiunea afectează, practic, toate cele mai importante sectoare industriale. Partea bună a lucrurilor este accelerarea activităţii din industria minieră (+17%) şi a celei din industria producătoare de materiale de construcţie (+10%), care anunţă o activitate ceva mai pronunţată în sectorul construcţiilor, dar aceasta în mare parte limitată la proiectele publice de infrastructură. Producţia maşinilor şi echipamentelor electrice (+36% f-a-p în ianuarie-noiembrie 2012) a fost unul dintre puţinele sectoare ce a rezistat la scăderea cererii interne şi externe. Continuând o tendinţă de câţiva ani, producţia de electricitate în 2012 a înregistrat o scădere de 18% faţă de anul precednet în noiembrie 2012. În timp, această problemă poate deveni şi mai gravă.
Serviciile. În noiembrie 2012 volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu circa 10% faţă de octombrie 2012 şi cu circa 4% faţă de anul precedent. Volumul serviciilor prestate populaţiei a înregistrat o scădere faţă de octombrie 2012 (-4,7%), dar a acumulat 2,9% faţă de noiembrie 2011. Sectoarele ce prestează servicii afacerilor au fost afectate mai intens de scăderea cererii, astfel volumul serviciilor prestate a scăzut cu 6,5% faţă de octombrie 2012 şi aproape 3% faţă de noiembrie 2011. Reducerea simultană a volumului anul de mărfuri transportate (-2,9%) şi lungimea totală a rutelor parcurse (-3,6%, inclusiv -20% pentru căile ferate) este o dovadă convingătoare privind situaţia economică dificilă din regiune, inclusiv în ţările CSI. Activitatea antreprenorială. Fluxul net al ISD a scăzut semnificativ în trimestrul trei 13 – cu 68,2%. Pentru prima dată în ultimii 10 ani a fost înregistrată o scădere a capitalului social de 61,1% faţă de anul precedent, ceea ce indică faptul că investitorii îşi retrag capitalul. De asemenea, veniturile reinvestite sunt negative pentru al treilea trimestru consecutiv, posibil, din cauza pierderilor operaţionale înregistrate de întreprinderi, raportate drept plăţi negative de venit şi dezinvestire în întreprindere.
Veniturile şi cheltuielile gospodăriilor casnice. Pentru prima dată după 2006, în trimestrul trei 2012 venitul disponibil al populaţiei a scăzut în expresie reală cu 2% faţă de anul precedent, iar cel mai pronunţat declin l-au înregistrat veniturile generate de activitatea agricolă individuală – peste 10%. Este curios faptul că venitul locuitorilor din zona rurală a înregistrat scăderi mai mici (-1,5%) decât venitul locuitorilor din zona urbană (-3,4%). Având în vedere venitul în scădere al populaţiei, creşterea cu 1% a consumului final al gospodăriilor casnice în trimestrul trei 2012 este destul de surprinzătoare. Într-o anumită măsură, pierderea veniturilor generate în ţară continuă să fie compensată de creşterea remitenţelor, cu o rată anuală de creştere de 4,4% în noiembrie 2012. Cu toate acestea, pierderea veniturilor generează o scădere a economiilor populaţiei: depozitele persoanelor fizice în băncile comerciale au scăzut cu 12,5% în decembrie 2012, comparativ cu anul precedent, în timp ce depozitele pe termen lung (de peste 12 luni), din contra, cresc.
Finanţele publice. În 2012 veniturile totale în bugetul public naţional au crescut cu 11,2% comparativ cu anul 2011, în mare parte datorită reintroducerii impozitului pe venitul întreprinderilor şi unei serii de majorări ale impozitelor aplicate la începutul anului. Cu toate acestea, din cauza declinului economic şi a estimărilor prea optimiste, veniturile colectate au fost de numai 98,08% din nivelul planificat. Performanţa slabă a fost în mare parte cauzată de granturile externe (executate în proporţie de 87,3% din planificat), TVA-ul la produsele de import (95,8%) şi accize (96,1%). Drept rezultat, deficitul bugetar a constituit mai mult de 2% din PIB – de două ori mai mult decât a fost planificat iniţial.
Piaţa muncii. În timp ce tendinţele de angajare sunt mai puţin pesimiste, salariile au continuat să crească, cu o acumulare de 5,3% în expresie reală în noiembrie 2012. Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în administraţia publică (30,3%), hotele şi restaurante (16,7%) şi alte ramuri industriale (textile, produse chimice, produse din minerale nemetalifere, mobilă). Salariile au fost în scădere doar în sectoarele industriale pentru produsele cărora cererea externă a scăzut puternic şi alte câteva sectoare reprezentate de un număr mic de întreprinderi ce se confruntă cu probleme structurale grave. Numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM a atins 26297 persoane la sfârşitul anului 2012, cu 32% mai puţin decât la începutul anului. În ianuarie curent ANOFM a publicat datele privind locurile de muncă, şi, ca de obicei, poziţiile de cusători sunt cele mai greu de suplinit, acestea constituind 30% din numărul total de locuri de muncă vacante raportate.
Preţurile. În decembrie 2012 indicele preţurilor de consum a crescut cu 4,1% faţă de anul precedent, cu 4 p. p. mai mult decât luna trecută. Circa jumătate din această creştere este pe seama produselor alimentare, oferta cărora este mai joasă din cauza secetei. În particular, principalele forţe motrice ale IPC în această lună au fost fructele proaspete (+11,4%), legumele proaspete (+22,7%) şi ouăle (+19,5%). Totodată, inflaţia de bază (care nu include produse alimentare, băuturi, combustibil şi utilităţi) a rămas la nivel redus (3,7%), din cauza cererii interne slabe asociată scăderii economiei.
Politici monetare. Având în vedere condiţiile economice dificile şi presiunile inflaţioniste joase pe partea de cerere, banca centrală a menţinut caracterul adaptiv al politicii monetare. Prin urmare, banca a păstrat rata de bază la un minim istoric de 4,5%, puţin peste previziunile inflaţioniste ale BNM de 3,8% pentru sfârşitul anului 2014. Astfel, banca centrală încearcă să evite volatilitatea de prisos a politicilor şi ţinteşte o ancorare a aşteptărilor inflaţioniste la nivelul de 5% (±1,5 p.p.).
Indicatori financiari. Având în vedere situaţia economică şubredă, atât la nivel regional, cât şi intern, băncile comerciale rămân foarte precaute în activitatea de creditare, aceasta rămânând pe o tendinţă descendentă în decembrie. Volumul total al creditelor noi a fost cu 34,3% mai redus faţă de anul precedent, în mare parte din cauza scăderii împrumuturilor în valută străină (57,9%). Băncile încearcă să-şi imunizeze portofoliile împotriva riscurilor asociate cu problemele economice curente şi să scape de creditele neperformante. Sectorul bancar, în general, a rămas stabil, cu nivel înalt de lichidităţi şi bine capitalizat. Provocarea-cheie ţine de situaţia Băncii de Economii, unde mai mult de jumătate din credite (55,3%) sunt neperformante, iar banca nu satisface minimele de suficienţă a capitalului.
Ratele de schimb. În luna decembrie, rata de schimb medie oficială a monedei naţionale s-a consolidat faţă de dolarul SUA cu 1,1% faţă de luna precedentă, datorită efectelor sezoniere asociate cu influxuri mai largi de valută străină în apropierea sărbătorilor de iarnă. Aceasta a permis băncii centrale să intervină pe piaţa valutară internă prin procurarea echivalentului a 47,3 mln. USD (de 3,4 ori mai mult decât în luna precedentă). În acest mod, a fost evitată o volatilitate excesivă a monedei naţionale, leul moldovenesc urmând să se consolideze mai accentuat fără aceste intervenţii. În acelaşi timp, BNM a reuşit să-şi mărească activele oficiale de rezervă, ce au crescut cu 3,2% f-l-p, fiind suficiente pentru a acoperi peste 5 luni consecutive de importuri (minimul convenţional este de 4 luni). În inuarie 2013 cursul de schimb nu s-a modificat esenţial, leul pierzând numai 0,4% din nivelul atins în decembrie 2012.
Comerţul exterior. Cele mai recente cifre privind comerţul reflectă impactul negativ cauzat de seceta din 2012 asupra exporturilor de bunuri moldoveneşti, care în noiembrie 2012 au scăzut cu 11% faţă de anul precedent, în timp ce importurile – cu 3,4%. Scăderea exportului de cereale (cu 40% f-a-p) şi ale fructelor şi seminţelor oleaginoase (-45%) sunt principalii factori ai exporturilor mai mici. Conform ultimelor date privind balanţa de plăţi, în trimestrul trei 2012 exporturile moldoveneşti de servicii au crescut cu 3,0% f-a-p, în timp ce importurile au crescut în ritm dublu, 6,2% faţă de anul precedent, balanţa comercială fiind mai bună decât în cazul comerţului cu bunuri.
Florin Levănţică
