Au trecut treisprezece ani de la primul embargou asupra vinurilor moldoveneşti, din martie 2006. Decizia Rospotrebnadzor a lovit dur în cel mai profitabil domeniu al economiei. Însuşi şeful inspecţiei sanitare ruse vorbea despre un „regres catastrofal”, după ce băuturile alcoolice moldoveneşti au fost interzise pe piaţa rusă.
Guvernul estima la 300 milioane de dolari pierderile suportate de vinificatorii din Republica Moldova, produsele cărora, în 2006, au fost complet interzise pe piaţa rusească. Asta după ce în 2005 exporturile de producţie alcoolică din Republica Moldova în Rusia au atins un maxim istoric de 234,92 milioane de dolari SUA. Datele statistice arată că în anul care a precedat criza, ponderea livrărilor de băuturi alcoolice pe piaţa rusă era de 74,8 la sută din totalul exporturilor moldoveneşti de vinuri, divinuri şi alte produse alcoolice.
Negocierile ce au urmat au fost destul de dificile şi au durat mai bine de doi ani. În 2007, când exporturile au fost reluate parţial, producţia de vinuri moldoveneşti a urcat încet la o cotă de piaţă în Federaţia Rusă de 10-12 la sută, o cifră incomparabilă cu 50 la sută pe care le avea înaintea embargoului.
În 2013 a urmat un alt embargou. La începutul lui septembrie era deja clar ce va urma, când inspecţia sanitară rusă a declarat că există îngrijorări reale privind revenirea la situaţia din anul 2006, în cazul în care autorităţile moldoveneşti nu vor lua măsuri în vederea asigurării calităţii şi inofensivităţii producţiei vinicole. Întrebarea era: e o decizie politică sau economică: În toate comunicatele difuzate în 2013, până la noul embargou din 10 septembrie, se menţiona că toată producţia alcoolică exportată „corespunde normelor igienice”. Vinurile moldoveneşti au fost din nou interzise complet pe piaţa rusă, iar ulterior Moscova a permis accesul pe piaţa rusă doar a unor companii din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză.
Există pieţe şi după embargou, au arătat anii ce au urmat. Clar că s-a depus un efort enorm, cu investiţii majore în tehnologii, calitatea produsului, dar şi penetrarea unor noi pieţe.
Vinurile moldoveneşti şi-au făcut loc tot mai mult pe pieţele din Uniunea Europeană şi alte ţări. Iar reputaţia vinificatorilor este tot mai apreciată. La una dintre cele mai importante competiţii de vinuri din lume Mundus Vini, desfăşurată în Germania, în 2018 vinurile din Republica Moldova au fost distinse cu 8 medalii de aur şi 14 de argint. În acest an ele au fost recompensate cu 19 medalii de aur şi 23 de argint. Şi asta într-o concurenţă acerbă cu 7 200 de vinuri din toată lume.
Piaţa CSI rămâne principala piaţă de desfacere, însă datorită livrărilor pe piaţa belarusă şi mult mai puţin pe cea rusă. În anul 2015, Republica Moldova a exportat pe piaţa din Belarus băuturi alcoolice în valoare de 37,02 milioane de dolari SUA, în 2016 – în sumă de 33,27 milioane, iar în 2017 exporturile s-au ridicat la 38,52 milioane de dolari. Spre comparaţie, pe piaţa rusă în aceşti ani au ajuns produse alcoolice moldoveneşti în sumă de, respectiv, 9,54 milioane dolari SUA, 11,57 milioane şi 14,36 milioane de dolari, iar cota Federaţia Ruse a fost sub 8 la sută din exporturi, iar în trimestrul trei 2018 a coborât la 6,8 la sută.
În săptămâna trecută, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Gheorghe Arpentin, menţiona, în cadrul Conferinţei Naţionale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2018”, că în anul trecut, pentru prima dată, piaţa principală de desfacere a vinurilor moldoveneşti a devenit România, căreia îi revine peste 15 la sută din valoarea exporturilor. Pe locul doi s-a clasat China, în această ţară se înregistrează şi tendinţe de creştere a preţurilor pentru vinurile moldoveneşti.
“În anul 2018 a fost înregistrată o mobilitate sporită a producătorilor vinicoli din ţară, aceştia implementând tehnologii noi pentru a facilita accesul pe pieţe competitive de desfacere”, a spus Arpentin.
„Motorul de creştere a vinificaţiei din ţară este exportul, căruia îi revin 85% din cantitatea totală produsă în Moldova. La moment, avem o cantitate de vin în stoc de 15 milioane de decalitri, la care se va mai adăuga şi cantitatea de vin produsă în anul curent, rămâne doar să ne menţinem poziţia pe pieţele de desfacere. Eforturile întreprinse de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului arată rezultate remarcabile. În 3 ani am reuşit să asigurăm producerea a 10 la sută din vin cu indicaţii geografice, în 2015 astfel de vinuri nici măcar nu existau la noi.
Indicaţiile geografice din Moldova sunt înregistrate şi în Comunitatea Europeană, astfel, per total, vinul produs în Moldova este protejat în peste 40 de ţări. Pe pieţele externe nu mai este loc pentru un vin mediocru, doar pentru unul de calitate. Iar vinul nostru, mai vine şi cu o istorie bogată. Avem soiuri extraordinare obţinute în urma selecţiei populare, soiuri elaborate în cadrul Institutului Naţional care, cu părere de rău, nu au fost pe deplin valorificate. Cu 5 ani în urmă soiurile tehnice autohtone nici măcar nu erau cunoscute, însă în anii precedenţi am înregistrat o creştere substanţială a popularităţii acestora. În ceea ce priveşte piaţa internă, consumul de vinuri este foarte redus, moldovenii apreciind mai mult vinul de casă. Astfel, o soluţie cred că ar fi dezvoltarea oenoturismului local. Acestea rămân a fi provocările pentru viitor, cărora cred că le vom face faţă împreună”, a spus Gheorghe Arpentin.
Potrivit datelor Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, vinurilor autohtone le revin 6 la sută din exportul total al Republicii Moldova. Iar valoarea totală a exportului vinurilor pentru anul vitivinicol 2018 a fost de 2 miliarde 886 milioane de lei, cu 11 la sută mai mult decât în anul 2017.
Vinificaţia îşi revine după embargo, însă efectele acestuia încă se resimt. Exporturile de băuturi alcoolice nu au atins încă nivelul din anul 2013, respectiv 252 milioane de dolari SUA (date ale Biroului Naţional de Statistică – n.r.) sau 314 milioane dolari din 2005. Statisticile însă arată o creştere constantă de la an la an, de la 160 milioane în 2015 la 205 milioane de dolari SUA în 2017.
Va veni un moment în care vinificatorii vor reveni pe piaţa rusă, care nu este de neglijat, însăşi prin dimensiunile sale. Însă segmentul de piaţă pe care l-au dominat ani în şir, este deja ocupat, astfel că va trebui să „dăm din coate” pentru a ne face loc alături de noii competitori. Ceea ce este, însă, clar, e că niciodată nu se va mai reveni la ponderea pe care a avut-o. Vinificaţia moldovenească are altă faţă şi alte destinaţii.
Sectorul vitivinicol din Republica Moldova este cel mai mare generator de locuri de muncă în mediul rural, iar 29.679 de agenţi economici activează în acest sector al economiei. În Registrul Vitivinicol sunt înregistrate 187 de vinării, dintre care 68 sunt şi proprietari de podgorii. Astfel, vinăriile au în proprietate 36 la sută din suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie tehnică, fiecărei revenindu-i, în medie, 220 hectare de podgorii.
În 2018, investiţiile făcute în domeniu au constituit 350 milioane de lei, dintre care 184 milioane de lei au fost alocate pentru plantarea viţei-de-vie, 82 milioane de lei – pentru modernizarea vinăriilor, 30 milioane lei – pentru dezvoltarea pieţelor.
Vlad Bercu
