Examenul FMI

Misiunea FMI, condusă de Ruben Atoyan se află, în perioada 13-20 septembrie, într-o vizită de lucru la Chişinău. „Nu va fi o misiune de evaluare a implementării programului cu FMI”, preciza Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.

Aşadar, nu se va discuta despre o nouă tranşă din partea FMI. Experţii Fondului se vor informa despre situaţia macroeconomică şi vor purta discuţii privind politica bugetar-fiscală, politica monetară şi alte politici relevante, în contextul programului existent susţinut de FMI prin mecanismele de finanţare ECF (Mecanismul extins de creditare) şi EFF (Mecanismul de finanţare extinsă).

Astfel de vizite de lucru în afara ciclului standard de evaluări de program „fac parte din practica uzuală a FMI când este vorba de ţările ce au programe susţinute de FMI”.

Nu va fi însă deloc o vizită de curtoazie, în care se vor aduce complimente despre „realizări” şi „reforme”. Discuţiile nu vor fi deloc uşoare, se va face o analiză la rece a deciziilor ce implică cheltuieli financiare, fie că e vorba de majorări de salarii sau declararea benevolă a veniturilor şi stimularea fiscală.

În ultimele luni, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat îngrijorat de unele decizii ale Guvernului sau a anunţat că va face o evaluare suplimentară a unor hotărâri.

La 26 iulie, chiar în ziua în care Parlamentul vota modificările la Codul fiscal şi Legea privind declararea benevolă şi stimularea fiscală, Reprezentantul Permanent al FMI în Republica Moldova anunţa că „opinia preliminară a experţilor FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale şi măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susţinut de FMI. La concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală şi vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Experţii FMI analizează la moment implicaţiile pachetului de măsuri adoptat, în baza informaţiilor ce parvin”.

Autorităţile, probabil, vor trebui să răspundă de ce a fost nevoie de o nouă amnistie fiscală după cea din 2007 care nu prea a excelat prin efecte majore. Şi chiar dacă declararea benevolă nu se referă la demnitari de diferit rang sau persoane implicate în devalizarea celor trei bănci falite (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) şi că se va face o verificare a veniturilor declarate voluntar, oricum experţii vor avea întrebări la care vor dori să aibă răspunsuri. Şi nu doar pe această chestiune.

La începutul lunii august, cu mai bine de o lună de la sosirea misiunii FMI la Chişinău, Volodymyr Tulin a declarat într-un interviu pentru Agenţia Infotag că „deşi s-au realizat multe, iar autorităţile sunt încrezătoare în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor legate de politicile asumate de către guvernarea de la Chişinău în cadrul programului semnat cu Fondul, totuşi nu s-a ajuns încă la punctul în care se poate considera că progresul obţinut este ireversibil”.

„Este important ca autorităţile să promoveze în continuare politici prudente şi să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. De exemplu, este esenţial ca în perioada preelectorală autorităţile să se abţină de la cheltuielile bugetare neprevăzute”, sublinia reprezentantul Fondului Monetar Internaţional.

Volodymir Tulin a mai spus că unele instituţii de la Chişinău sunt mai protejate de ingerinţa factorului politic decât în trecut, inclusiv ca urmare a reformelor realizate în cadrul programului curent. „De exemplu, Banca Naţională este acum mai bine apărată de interferenţe politice sau oricare alte interferenţe decât înainte, ceea ce contribuie la sporirea încrederii”, a adăugat oficialul.

Prima întrevedere a misiunii cu prim-ministrul Pavel Filip a fost mai curând una de prezentare a intenţiilor experţilor Fondului, dar şi a autorităţilor. „Pentru Guvern este foarte important acordul cu FMI. În 2016, când ne-am confruntat cu o criză bancară, unul dintre instrumentele principale care ne-a ajutat să redresăm situaţia în acest sector, a fost acordul cu FMI. Angajamentele asumate faţă de FMI ne-au ajutat să convingem clasa politică şi ne dorim să menţinem în continuare această relaţie cu Fondul”, a spus Pavel Filip.

Premierul a menţionat că Executivul continuă să depună eforturi pentru a îmbunătăţi starea de lucruri în domeniile de dezvoltare ale ţării, precum şi pentru realizarea prevederilor programului cu FMI. Astfel, pe parcursul anului 2018 a fost înregistrată o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor macroeconomici şi bugetari: PIB-ul a crescut cu 3,7 la sută în primele trei luni, iar veniturile la buget s-au majorat cu 12,5 la sută. Totodată, Guvernul continuă promovarea reformelor structurale şi sectoriale şi în ultima perioadă a reuşit să promoveze pachete importante de legi aferente sectorului bancar, amendamente la legea bugetului de stat pentru anul 2018 şi la politica bugetar-fiscală, precum şi un set de amendamente la legislaţia şi actele normative în domeniul energetic, astfel fiind asigurată implementarea prevederilor programului cu FMI, se menţiona într-un comunicat al Executivului.

Şeful Misiunii FMI, Ruben Atoyan, a menţionat că în perioada următoare echipa de experţi a FMI va evalua situaţia macroeconomică din Republica Moldova, politicile bugetar-fiscale şi monetare, prevederile bugetului de stat pentru anul 2019 şi progresele înregistrate în sectorul bancar.

Aşadar, finanţele vor sta în capul mesei discuţiilor. Raportul semianual privind executarea bugetului public naţional, prezentat în şedinţa Guvernului în săptămâna trecută, arată, eufemistic vorbind, că autorităţile au ce pune pe masa discuţiilor. Principala concluzie ce derivă din raport este că bugetul a fost executat pe jumătate de an cu excedent, adică veniturile au depăşit cheltuielile. Executarea bugetului public naţional în primul semestru s-a încheiat cu un sold bugetar pozitiv (excedent) de 892,5 milioane de lei, în condiţiile în care se estima un deficit de 953,0 milioane lei. Ministerul Finanţelor explică excedentul prin acumularea mai rapidă a veniturilor bugetare, comparativ cu executarea cheltuielilor bugetare, în special a celor legate de investiţii, din cauza procesului îndelungat de achiziţii, precum şi a dobânzilor mai mici din cauza aprecierii monedei naţionale.

Potrivit raportului, la bugetul public naţional au fost acumulate, în primele şase luni ale acestui an, venituri în sumă totală de 27 miliarde 776,9 milioane de lei, în creştere cu 11,5 la sută faţă de perioada similară a anului 2017, se arată în raportul Ministerului Finanţelor, informează MOLDPRES.

Potrivit raportului, ca pondere în Produsul Intern Brut, veniturile au înregistrat o creştere de la 16,6 la sută din PIB în semestrul întâi 2017 până la 17,0 la sută în primele şase luni ale acestui an. Ponderea cea mai mare în suma totală a veniturilor bugetului public naţional le revine impozitelor şi taxelor, respectiv 64,4 la sută. Contribuţiile şi primele de asigurări obligatorii au constituit 29,8 la sută, iar alte venituri – 5,4 la sută.

În raport se mai menţionează că cheltuielile bugetului public naţional s-au ridicat, în semestrul întâi 2018, la 26 miliarde 884,4 milioane de lei, în creştere cu 7,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Ultima evaluare a Programului Republicii Moldova cu FMI a fost efectuată în a doua jumătate a lunii martie a anului 2018, când s-a ajuns la un acord la nivel de personal privind cea de-a treia evaluare. La 29 iunie 2018, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional a finalizat a treia evaluare a programului, ca urmare Republica Moldova a primit o nouă tranşă în sumă de circa 33,8 milioane de dolari SUA.

Programul pe trei ani al autorităţilor moldoveneşti, susţinut de FMI, a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El este finanţat printr-un credit în valoare totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), sumă echivalentă cu circa 187 milioane de dolari SUA, dintre care circa 115 milioane au fost deja alocate.

Vlad Bercu