Republica Moldova ar fi putut beneficia în ultimii ani de preţuri de import a energiei electrice cu până la 40 la sută mai mici, arată un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP).
Întârzierea liberalizării pieţei blochează ieftinirea preţurilor la electricitate. Deşi de la 1 ianuarie 2015 piaţa de electricitate a Moldovei trebuia să ofere consumatorilor opţiunea de a alege furnizorul, iar Legea din 27 mai 2016 legiferează acest principiu, consumatorii din Moldova rămân în continuare captivii a două companii, Gaz Natural Fenosa Energie Furnizare şi Energie Furnizare Nord, care domină furnizarea cu amânuntul a energiei electrice, este de părere autorul studiului, expertul Ion Efros.
Aceste companii, la rândul lor, importă energie doar de la furnizori din Ucraina şi regiunea transnistreană, în condiţiile în care este amânată conectarea la piaţa europeană de electricitate şi sunt semnate contracte de achiziţie a energiei electrice cu furnizorii transnistreni total contrar logicii liberalizării pieţei.
Problema Republicii Moldova, care trebuie soluţionată urgent, ţine de infrastructura de acces către piaţa europeană de electricitate, se menţionează în studiu.
Analiza preţurilor făcută de IPP arată clar că, în cazul în care ar fi fost posibil, din punct de vedere tehnic, importul electricităţii în volume mari din Bulgaria şi România în Republica Moldova între 2010 şi 2015, atunci oferta pieţei bulgare şi româneşti ar fi fost mai bună şi preţurile mai mici, comparativ cu ofertele furnizorilor din stânga Nistrului şi cei ucraineni (care au fost similare). În cazul Bulgariei, preţul ar fi fost, pentru anii 2014 şi 2015, cu 13,75 la sută şi, respectiv, 9,54 la sută mai mic decât oferta furnizorului din stânga Nistrului pentru aceeaşi perioadă. Iar în cazul României, preţurile ar fi fost mai mici cu 10,41 la sută în 2013, 27,8 la sută în 2014 şi 40,6 la sută în 2015, decât preţurile electricităţii vândute de DTEK şi Centrala de la Cuciurgan.
Autorii studiului recomandă obligarea furnizorilor de electricitate să introducă fiecare componentă de tarif în facturi pentru a diminua suspiciunile de taxare incorectă şi exagerată a consumatorilor. Agenţia pentru Eficienţă Energetică ar trebui să iniţieze un studiu de impact care să arate beneficiile şi costurile contorizării inteligente asupra consumatorilor şi companiilor de utilităţi din Moldova. Asigurarea autonomiei ANRE pentru a i se permite să-şi exercite mandatul de arbitru imparţial într-o piaţă liberalizată de energie prin limitarea la un singur mandat a directorilor acestei instituţii şi cooptarea societăţii civile în procedura de nominalizare a candidaţilor în Consiliul de Administraţie al ANRE, mai recomandă experţii IPP.
De la 1 aprilie preţurile la importul de energie electrică au scăzut cu 28 la sută.
Furnizorii la tarife reglementate, care activează pe teritoriul Republicii Moldova, procură în prezent energie electrică cu 28 la sută mai ieftină decât pe parcursul anului trecut. Potrivit contractelor semnate între Energocom şi furnizori, energia electrică pentru următorul an, 1 aprilie 2016 – 31 martie 2017, este livrată la un preţ de 48,995 dolari SUA pentru megawatt/oră, comparativ cu 67,95 dolari SUA, cât achita până la 1 martie 2016.
Contractele de achiziţii au fost semnate cu compania Energokapital din regiunea transnistreană, care rămâne unica sursă, cu excepţia centralelor termice cu termoficare, de asigurare cu energie electrică.
Ofertele companiilor din Ucraina nu au fost acceptate atât din cauza unui preţ mai mare la energia electrică propusă, cât şi din lipsa garanţiilor de furnizare stabilă în volume depline a energiei electrice pe toată durata contractului, anunţa Ministerul Economiei.
Tarifele la energia electrică au fost reduse în medie cu 10 la sută.
După încheierea noilor contracte, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a decis reducerea cu 11 la sută a tarifului la energia electrică furnizată populaţiei de compania “Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” şi, respectiv, cu 8 la sută pentru consumatorii din zona de deservire a RED Nord şi RED Nord – Vest.
Pe 1 iunie, la iniţiativa Ministerului Economiei, a fost lansat Grupul de coordonare de nivel înalt pentru piaţa energetică şi interconectările sistemelor energetice, care are drept scop susţinerea Republicii Moldova în implementarea proiectelor de dezvoltare a sistemului electroenergetic naţional. Parteneri ai autorităţilor naţionale în acest proiect sunt: Banca Mondială, Comisia Europeană, Comunitatea Energetică, BERD, BEI, USAID, România şi Suedia.
“Scopul final, care urmează să-l obţinem după implementarea obiectivelor strategice, este de a asigura securitatea aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, dezvoltarea pieţelor competitive şi integrarea lor regională şi europeană, precum şi asigurarea durabilităţii sectorului energetic şi atenuarea schimbărilor climatice”, a declarat vicepremierul, ministrul Economiei Octavian Calmâc.
Până în 2020, viitoarea extindere a reţelei de electricitate va include încă două linii de 400 kV de interconexiune cu sistemul electroenergetic român: 1. Suceava – Bălţi şi Străşeni – Ungheni – Iaşi. Acestea sunt obiectivele. Rămâne de văzut cum vor fi ele atinse în condiţiile în care despre construcţia unor noi linii de interconexiune se vorbeşte demult, au fost realizate chiar studii de fezabilitate, însă lucrurile se mişcă destul de încet, astfel încât problemele care au fost abordate acum zece ani rămân valabile şi astăzi.
Corneliu Radu
