Republica Moldova mai are de recuperat 1,6 puncte pentru a ajunge în categoria ţărilor cu economii „moderat libere”.
Cu un punctaj de 58,4, Republica Moldova a fost plasată pe locul 105 din 180 de ţări într-un clasament elaborat de Fundaţia americană Heritage şi revista The Wall Street Journal, în funcţie de indicele libertăţii economice, care evaluează gradul de deschidere a economiilor naţionale. În anul 2018 am urcat cu 0,4 puncte, după o ascensiune cu 0,6 puncte în anul precedent. Este un semn că gradul de deschidere a economiei moldoveneşti este în creştere.
Potrivit indicelui libertăţii economice, Republica Moldova se clasează pe locul 40 din 44 de state din Europa, iar scorul său total este sub media regională (68,8 puncte) şi globală (61,1 puncte). Moldova se plasează imediat după Namibia şi Nigeria şi devansează Tadjikistan, Federaţia Rusă şi Belarus în topul mondial. Raportul menţionează că economia moldovenească a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte drepturile de proprietate şi eficienţa judiciară, care au depăşit scăderea în categoriile integritatea Guvernului şi libertatea comerţului.
Angajamentul ferm al Guvernului pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri şi promovarea libertăţii economice, reforma administraţiei publice, reducerea organelor de control şi actelor permisive, dar şi alte schimbări care s-au produs mai ales în anul 2017, dar care încă nu au fost luate în calcul la elaborarea clasamentului Libertăţii Economiei în actualul raport, va propulsa Republica Moldova şi mai sus în clasamentul Fundaţiei americane Heritage şi revistei The Wall Street Journal şi ea va reveni la poziţiile pe care le-a pierdut odinioară.
După anul 1995, când economia moldovenească a fost apreciată drept una reprimată, Republica Moldova a lăsat impresia că rătăceşte prin top, de parcă l-ar neglija. Moldova a avut o evoluţie impresionantă în anii 2002- 2004, când în 2002 a urcat de pe poziţia 120 pe 105, respectiv 92, în anul 2003, iar în anul 2004 a avansat cu încă 13 poziţii. În anul 2005 Republica Moldova a fost plasată pe locul 77, iar în 2006 – pe poziţia 83.
A urmat apoi o “perioadă de glorie”, când de pe locul 124 în 2012 a ajuns pe 110 în anul 2014, o urcare uşoară în 2015, până la poziţia 111, ca apoi să cadă pe 117 în 2016.
Astfel că recuperările din ultimii doi ani nu sunt altceva decât revenirea la poziţiile pierdute cândva. Evident că atunci când un investitor vrea să vină în Moldova, îşi angajează experţi sau firme, care fac analize de piaţă sau studiu de fezabilitate, care, în fine, contează atunci când se ia decizia de a investi sau nu capitalul în afacere sau extinderea acesteia. Însă şi topurile, făcute de firme sau publicaţii prestigioase, reprezintă un criteriu de care ţin seama.
“Economia moldovenească rămâne vulnerabilă în faţa capacităţii administrative slabe, a intereselor birocratice invocate, a preţurilor la combustibili mai mari, a presiunii politice şi economice ruse şi a separatismului nerezolvat în regiunea transnistreană”, se arată în raportul Heritage Foundation şi revistei The Wall Street Journal.
Potrivit experţilor, „Republica Moldova are legi care să protejeze toate drepturile de proprietate. Însă sectorul judiciar rămâne slab şi nu garantează întotdeauna drepturile cetăţenilor şi al investitorilor străini. Transparency International a cerut retragerea unei legislaţii în aşteptare care ar acorda impunitate funcţionarilor corupţi, funcţionarilor publici şi întreprinderilor care declară active achiziţionate ilicit”.
În opinia autorilor raportului, „deschiderea Guvernului faţă de investiţiile străine este sub medie. Sectorul financiar este relativ stabil, însă nivelul de intermediere financiară rămâne superficial, iar intervenţia Guvernului este semnificativă”.
Republica Moldova a înregistrat note mai mari decât în anul anterior pe 6 indicatori generali din 12, inclusiv la capitolele “dreptul de proprietate”, “libertatea afacerilor”, “plata taxelor”, „libertatea muncii” şi altele. Dar, deşi a evoluat, pe jumătate din direcţiile luate în calcul la evaluarea locului în clasament, reformele nu au fost suficiente pentru a intra în clubul “economiilor libere”. Astfel, deşi am evoluat, ne aflăm în zona roşie pe domeniile “eficienţa judiciară” (26,3 puncte), “integritatea guvernamentală” (26,6 puncte) şi “libertatea muncii” (39,9 puncte). Ce să înţelegem din aceşti indicatori? Zona roşie nu înseamnă altceva decât o economie reprimată.
Pe două poziţii economia moldovenească a stagnat, respectiv „libertatea investiţiilor” şi „libertatea financiară”.
Pe de altă parte, Republica Moldova a fost apreciată la nivelul ţărilor din fruntea clasamentului la indicatorii “povara impozitară” (85,3 puncte), ” libertatea comerţului” (78,3 puncte) şi „sănătatea fiscală” (90), domenii în care economia moldovenească este calificată drept liberă sau moderat liberă. “Rata impozitului pe veniturile persoanelor fizice este de 18 la sută, iar a impozitului pe profitul agenţilor economici este de 12 la sută. Sistemul de impozitare include taxa pe valoarea adăugată. Povara fiscală totală este egală cu 31,6 la sută din produsul total intern. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 38,0 la sută din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar s-a cifrat la o medie de 2,1 la sută din PIB”, se arată în raport.
Libertatea economică este evaluată în 12 domenii, punctajul fiind acordat pentru gradul de libertate a afacerilor, comerţului, libertatea fiscală, libertatea faţă de intervenţia Guvernului, libertatea monetară, a investiţiilor, financiară, a pieţei muncii, pentru respectul drepturilor de proprietate, absenţa corupţiei. O economie este cu atât mai liberă, iar intervenţia statului mai mică, cu cât indicele este mai înalt.
Cele 180 de ţări, incluse în clasament, sunt repartizate în felul următor:
6 ţări – cu economii libere;
28 ţări –„în mare parte libere”, inclusiv SUA, Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Estonia – 7, Georgia – 16, Lituania – 19, imediat după SUA, Letonia – 28;
62 ţări – „moderat libere”, inclusiv Kazahstan – 41, România – 37, Armenia – 44, Azerbaidjan – 67, Kîrgîzstan – 78;
63 de ţări – „în cea mai mare parte lipsite de libertate”, inclusiv 105 – Moldova (la opt paşi de economiile moderat libere), Tadjikistan – 106, Federaţia Rusă – 107, Belarus, Ucraina – 150, Uzbekistan – 152;
21 ţări cu regim represiv, inclusiv Turkmenistan – 169.
Vlad Bercu
