Ponderea economiei informale sau tenebre în Republica Moldova, potrivit unor estimări, depăşeşte deja 30% din PIB. Acest indicator are repercusiuni directe asupra situaţiei financiar-economice şi investiţionale, dar şi asupra bunăstării populaţiei. Şi agenţii economici care activează transparent sunt într-o competiţie neloială din cauza celor care se eschivează de la plata impozitelor şi taxelor.
În linii generale, cauzele primare ale apariţiei economiei informale vin de la dorinţa de a câştiga a agentului economic. Acesta va profita de orice oportunitate pe care sistemul o permite cu scopul de a-şi mări profitul şi de a fi cât mai competitiv pe piaţă. Întreprinzătorul nu se va eschiva să angajeze informal lucrători dacă aceasta este profitabil pentru afacerea sa. Astfel, agentul economic va alege ocuparea informală pentru că permite o mai uşoară angajare şi concediere a lucrătorilor.
Ana Popa, analist economic de la Centrul analitic Expert-Grup susţine că există şi cauze ce ţin de sistem, care constrâng atât agenţii economici, cât şi persoanele fizice să aleagă ocuparea informală. În alte cazuri, dimpotrivă, nu se reglementează destul anumite domenii, ceea ce crează oportunităţi de evaziune. Astfel, sistemul de sancţionare a agenţilor economic şi a persoanelor ocupate informal nu este eficient. Agenţii Inspecţiei Muncii, practic, nu pot găsi suficiente dovezi decât dacă nu sunt prezenţi în momentul când se plătesc salariile “la plic”, ceea ce este imposibil. Pe de altă parte, amenzile pentru agenţii economici care angajează persoane informal sunt prea mici şi constituie doar 700 de lei, indiferent câţi angajaţi informali sunt. Iar agenţii economici care abia şi-au lansat afacerea susţin că nu-şi permit să achite toate contribuţiile pentru fiecare angajat (26,5% pentru fiecare salariat) şi totodată să atragă cei mai buni specialişti. În lipsa unor stimultente sistemice, aceştia aleg să angajeze lucrătorii informal.
“Ocuparea informală şi salariile “în plic” încurajează şi concurenţa neloială care împovărează activitatea agenţilor economici şi chiar descurajează continuarea afacerii. Totodată, este diminuată şi protecţia consumatorului. Produsele şi serviciile companiilor cu lucrători informali sunt multe pe piaţă şi mai competitive, iar consumatorul nu are de ales”, spune Ana Popa.
Indiferent de forma în care este prezentată şi de calificativele care-i sunt atribuite, activitatea informală a agenţilor economici are scopul final de a evita anumite plăţi oficiale, cum ar fi impozitele şi taxele, contribuţiile sociale sau respectarea anumitor standarde legale ce ţin de salariul minim, numărul maxim de ore lucrate şi altele. “Fenomenul gri” ascunde anual miliarde de lei, bani care ar trebui să ajungă în bugetul de stat. Totodată, din zece salariaţi apţi de muncă, doar şapte contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, în final, însă, nouă persoane primesc pensii.
Fenomenul ocupării informale şi a salariilor “în plic” aduce prejudicii pe termen lung atât persoanelor, cât şi bugetului public şi economiei în întregime. Faptul că 57% din persoanele ocupate lucrează informal şi nu plătesc contribuţii sociale onest influenţează veniturile la bugetul public. Bugetul este prea mic şi nu sunt suficienţi bani pentru asigurarea obligaţiunilor statului, ceea ce face ca contribuabilii să-şi piardă încrederea în sistemul social. Astfel se creează un cerc vicios.
Doar anul trecut, peste 340 de mii de persoane au avut un loc de muncă ilegal, iar numărul total al angajaţilor care au ridicat salariul “în plic” a crescut simţitor şi a ajuns la 650 de mii. Potrivit datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, bugetul public naţional a fost prejudiciat cu 5,3 mld. lei doar în 2012. “Pentru noi este important ca angajaţii să aibă un contract de muncă oficial şi să fie contribuabili la sistemul asigurărilor sociale şi medicale ca, ulterior, să beneficieze de dreptul la pensie şi alt tip de protecţie social-economică”, a spus Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei sociale şi Familiei în cadrul unei conferinţe la subiectul diminuării economiei tenebre.
Deşi la prima vedere, în decursul anilor, sectorul informal s-a diminuat, economiştii atrag atenţia că aceasta s-a datorat faptului că indicele populaţiei active şi a celei ocupate, la fel, a scăzut. În realitate, spun ei, fenomenul economiei tenebre a luat amploare. Dacă analizăm datele Biroului naţional de Statistică (BNS), ponderea ocupării informale rămâne foarte ridicată – 30,9% din totalul populaţiei ocupate şi 28% din totalul celei apte de muncă în 2012. Cele mai multe persoane sunt angajate ilegal în agricultură – 66%, sectorul de construcţii – 12% şi comerţ – 11%. La polul opus, în învăţământ sunt cele mai puţine angajări informale, deşi domeniul respectiv are ponderea cea mai mare după număr. În acelaşi timp, datele arată că începând cu anul 2006, când însuma 8,68 mld. de lei, economia informală a luat un tempou rapid şi a ajuns la mai mult de 24 mld. lei în 2013. Menţionăm că, potrivit estimărilor BNS, economia informală este inclusă în valoarea PIB-ului.
“În principiu, economia informală este un fenomen care funcţionează concomitent cu economia legală, nu este socotită de PIB şi nici valoarea adăugată produsă de aceasta nu este inclusă în valoarea adăugată brută. Astfel, economia informală sau tenebră produce produs cu valoare adăugată neestimată şi necunoscută de autorităţile Republicii Moldova”, explică economistul Gheorghe Costandachi. În viziunea lui, efectele acesteia distorsionează toţi indicatorii macroeconomici, reduce investiţiile autohtone şi străine, prezintă pericol pentru sistemul monetar, influenţează negativ sistemul creditar-bancar etc.
Întrebată care ar fi, totuşi, cauza unei ocupări informale atât de mari în Republica Moldova, expertul independent Ana Popa susţine că protecţionismul şi corupţia ar fi principalii factori care favorizează economia tenebră. Avem sectoare care se eschivează de la plata taxelor şi ele deţin mai mult de jumătate din PIB. Ca rezultat, are de suferit dezvoltarea economiei naţionale per ansamblu, ceea ce duce şi la fluxuluri de investiţii străine directe. Ea accentuează că sectorul informal este dezvoltat la nivel mondial, iar dimensiunile lui sunt variabile de la ţară la ţară şi este apreciat, în linii mari, ca atingând 60% din forţa de muncă şi 40% din PIB în ţările mai sărace.
“În plus, locurile de muncă în economia informală sunt o alternativă pentru cele din economia formală. Dacă o persoană nu-şi găseşte un loc de muncă oficial, ea va accepta orice ofertă, chiar şi în sectorul informal, numai să-şi asigure existenţa”, opinează Ana Popa.
De cealaltă parte, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, Leonid Cerescu justifică activitatea informală a agenţilor economici prin faptul că aceştia sunt expuşi la presiuni fiscale şi regulatorii din partea statului.
“Sunt constrângeri serioase şi ei au două soluţii. Fie sistează activitatea propriu-zisă şi angajaţii îşi pierd locul de muncă şi garanţiile sociale, fie se retrag în economia tenebră cu toate formele ei. Vina este de ambele părţi, însă factorii de decizie trebuie să meargă pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de activitate a agenţilor economici. În cazul dat ar avea de câştigat toţi, inclusiv statul, întrucât ar creşte baza impozitară şi s-ar majora esenţial contribuţiile în bugetele CNAS, CNAM, bugetul de stat, bugetul consolidat şi bugetele locale”, a spus Leonid Cerescu.
„Organizaţia noastră are de mult timp în vizor combaterea acestui fenomen, care constituie, în ultimă instanţă, un atentat la demnitatea lucrătorului şi a economiei naţionale, per ansamblu. Se prvede că în cadrul Conferinţei internaţionale a muncii va fi o dezbatere privind adoptarea unui instrument juridic al OIM în vederea diminuării şi punerii la control a acestui fenomen. Mă bucură iniţiativa de a face o campanie concertată, un model tripartit pentru combaterea fenomenului informalităţii pe piaţa muncii”, a menţionat Ovidiu Jurcă, specialist principal pentru activităţile lucrătorilor din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) din Budapesta.
Potrivit lui, OIM va sprijini partenerii sociali şi Guvernul RM pentru adoptarea consensuală a unui pachet de măsuri care să diminueze substanţial acest fenomen, să-l facă nerelevant pentru piaţa muncii şi, în acest fel, să contribuie la promovarea şi implementarea prevederilor fundamentale din agenda muncii decente.
În 2011 a fost elaborat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”. Acest plan a prevăzut un şir de măsuri care vizează modificarea legislaţiei, întreprinderea acţiunilor de informare, realizarea controalelor complexe, toate având scopul de a diminua ocuparea informală. Astfel, dacă anterior se stabilea contravenţie doar pentru cazul depistat, acum sunt prevăzute pentru fiecare persoană care nu are un contract de muncă, iar angajatorul este obligat să încheie contracte individuale de muncă şi să prezinte o copie a schemei de încadrare la Inspectoratul teritorial al Muncii. Totodată, experţii economici susţin că este necesară elaborarea şi implementarea unui program special, destinat informării populaţiei referitor la problemele privind încălcarea drepturilor muncii, garanţiilor sociale şi posibilităţii de protecţie social-economică a angajaţilor, cu antrenarea partenerilor sociali şi a societăţii civile.
Lilia Platon
