E prea multă linişte în economie. S-au scurs zece ani de la criza din 2008. Există puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, scriam într-un comentariu pentru „Capital Market” în aprilie 2019, citându-l pe economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.
„Al treilea val. Va reuşi Moldova să-şi menţină cursul? ”, aşa se intitula comentariul. Însă nimeni, probabil, nu intuia că lucrurile vor merge mai prost ca oricând. Că o pandemie va ţine economiile din întreaga lume în asediu, iar atunci când se va vorbi de criza economică, va fi apreciată drept cea mai gravă criză a epocii.
Deşi vorbeam despre o posibilă criză în aprilie 2019, când mai rămânea aproape un an până la declanşarea pandemiei, imposibil ar fi fost să intuieşti amploarea ei. Al treilea val de care vorbeam, nu este un simplu val, ci un tsunami, sanitar, financiar, economic. Biroul Naţional de Statistică (BNS) a făcut publice în săptămâna trecută datele privind evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul trei şi nouă luni ale anului 2020. Pe de o parte, statisticile lasă loc şi pentru o rază de optimism, economia a înregistrat în iulie-septembrie faţă de trimestru precedent o scădere mai lentă decât în aprilie-iunie în raport cu primul trimestru. Astfel, dacă în trimestrul doi, economia moldovenească a înregistrat o scădere cu 14,0% pe seria brută, apoi în trimetrul trei – 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Este al patrulea trimestru consecutiv în care economia Republicii Moldova se află în recesiune, luând în considerare seria ajustată sezonier. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării numărului de observaţii disponibile. Evoluţia PIB faţă de perioada respectivă a anului precedent în trimestrul patru 2019 a fost de 99,8%, în trimestrul întâi 2020 – 99,6%, în trimestrul doi – 88,6%, iar în trimestrul trei al acestui an – 88,5%.
Statisticile oficiale mai relevă că în ianuarie-septembrie 2020, Produsul Intern Brut a scăzut faţă de perioada similară a anului precedent cu 8,2%, pe seria brută. Ministerul Economiei şi Infrastructurii prognozează o scădere a economiei în acest an cu 6,5 la sută, iar impactul total net al pandemiei asupra creşterii economice va ajunge la circa 9 miliarde lei în 2020.
Şi R. Moldova nu este o excepţie. Ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional privind evoluţia economiei mondiale, raport lansat în luna octombrie, arată o scădere în 2020 a economiei Marii Britanii şi, respectiv, a Franţei cu câte 9,8%, a Italiei cu 10,6%, a Spaniei – 12,8%, a Germaniei – cu 6,0%, Canadei – 7,1%, Ucrainei – 7,2%. Iar previziunile pentru R. Moldova sunt mai optimiste – de minus 4,5%.
FMI mai constată că R. Moldova se află abia pe locul 122 în lume, după Congo, Dominica şi Bahamas în funcţie de sprijinul acordat de la buget firmelor şi populaţiei în contextul pandemiei COVID-19. Estimările Fondului Monetar Internaţional arată că autorităţile de la Chişinău au acordat firmelor şi populaţiei un ajutor de circa 300 milioane de dolari. Efortul bugetar a reprezentat doar 2,6% din PIB sub formă de sprijin direct de la buget, dar şi prin măsuri pentru susţinerea lichidităţii, cum ar fi injecţii de capital, împrumuturi, garanţii, preluări de datorii sau prin amânări şi scutiri de taxe.
Volumul asistenţei acordate de România este estimat la circa 13,4 miliarde de dolari (5,4%), iar al Ucrainei – de 4,8 miliarde dolari (3,38%).
Potrivit BNS, în nouă luni ale acestui an Produsul Intern Brut a constituit 150 miliarde lei în preţuri curente (în nouă luni ale anului 2019 valoare nominală a PIB-ului, la preţuri curente de piaţă, a fost de 155,2 miliarde de lei). Aşadar, dacă comparăm evoluţia economiei naţionale din acest an cu evoluţia economică care putea fi în cazul în care nu exista pandemia, constatăm un decalaj de circa 5,2 miliarde de lei. O diferenţă mult prea mare pentru o economie mică.
Volumul valorii adăugate brute (VAB) a fost, în ianuarie-septembrie 2020, în descreştere cu 7,7 la sută. La scăderea acestuia a contribuit semnificativ comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activităţile de cazare şi alimentaţie publică – în scădere cu 11,2%; agricultura care a înregistrat o scădere a VAB de 23,6%; industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze – o scădere a VAB cu 6,3%. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,0%. Pe de altă parte, construcţiile, activităţile financiare şi asigurările au prezentat o creştere a VAB pe activităţile respective cu 1,7% şi, respectiv, 3,1%.
Scriam acum un an: „Şi dacă vine al treilea val, care sunt vulnerabilităţile? Creşterea economică stimulată doar prin consum (stimulat, la rândul său, de creşterea remiterilor şi salariilor). Deşi de mai multă vreme se vorbeşte despre schimbarea paradigmei creşterii, tot rămânem la cea veche”. Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată însă că, de fapt, consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu 9,0%, contribuind cu -7,3% la diminuarea PIB, în nouă luni 2020, în timp ce formarea brută de capital a fost un motor de creştere mai puţin afectat, s-a redus cu 0,8%, contribuind cu doar 0,2% la diminuarea PIB.
Va reuşi R. Moldova să-şi revină rapid după acest seism provocat de pandemie? Incertitudinile mai persistă, e dificil să anticipezi ce va fi mâine, dacă vor urma noi valuri ale pandemiei, însă calculele revizuite ale prognozei economice pentru anii 2021-2023, elaborate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, arată că autorităţile se aşteaptă la o revenire a economiei pe o creştere în 2021 de 4,7%, în 2022 – de 4,0%, iar în 2023 – de 4,2%.
Vlad Bercu
