În ultima perioadă se constată un regres al economiei mondiale, care este alimentat de criza datoriilor suverane din zona euro şi de incertitudinile de pe pieţele financiare. Iar economiile emergente au crescut sub aşteptări, ca urmare a reducerii producţiei industriale pe fundalul reducerii mărfurilor exportate către economiile avansate. „În trimestrele următoare este posibilă amplificarea riscurilor generate de agravarea situaţiei din ţările periferice ale UE, ceea ce va cauza o încetinire mai accentuată a activităţii economice din Republica Moldova”, a declarat săptămâna trecută la prezentarea raportului asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.
În trimestrul II, 2012 PIB a înregistrat o majorare de doar 0,6 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Creşterea nesemnificativă a PIB-ului denotă continuarea tendinţei de temperare a activităţii economice semnalate în a doua jumătate a anului precedent. Pentru prima dată, în perioada de după criza din anul 2009, consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o contractare (de 0,4 la sută), ca urmare a moderării creşterii venitului disponibil al populaţiei. Formarea brută de capital a înregistrat o creştere de 8,8 la sută, dar această dinamică s-a datorat exclusiv evoluţiei componentei privind variaţia stocurilor, formarea brută de capital fix contractându-se în termeni reali, se spune în Raportul asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a Moldovei.
În urma temperării cererii interne, importurile s-au majorat doar cu 3,9 la sută comparativ cu trimestrul II, 2011. Performanţa economică modestă a zonei euro a determinat creşterea exportului cu doar 5,6 la sută. Valoarea pozitivă a creşterii PIB-ului în trimestrul II, 2012 s-a datorat preponderent majorării valorii adăugate brute în industrie şi comerţ, în timp ce producţia agricolă a înregistrat o scădere în perioada de referinţă. În trimestrul II din 2012, diminuarea ratei şomajului până la valoarea de 4,5 la sută denotă o ameliorare a situaţiei pe piaţa forţei de muncă a Republicii Moldova după perioada de criză din anul 2009. Aceste semnale pozitive sunt umbrite de diminuarea numărului populaţiei active cu 4,7 la sută în perioada de referinţă determinate atât de scăderea numărului de şomeri, cât şi de cel al populaţiei ocupate.
„Regresul economiei mondiale a continuat să fie alimentat în trimestrul doi de criza datoriilor suverane din zona euro şi de incertitudinile de pe pieţele financiare. Totodată, o parte din economiile emergente au crescut sub aşteptări în acest an ca urmare a reducerii producţiei industriale pe fundalul scăderii mărfurilor exportate către economiile avansate. Iar în următoarea perioadă este posibilă amplificarea riscurilor de agravarea situaţiei în ţările periferice ale UE, ceea ce va cauza o incertitudine a activităţii economice moldoveneşti”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM.
Pe parcursul următoarelor opt trimestre, Banca Naţională a Moldovei prognozează o rată a inflaţiei de 5% cu o variaţie de plus-minus 1,5 puncte procentuale. Procesul dezinflaţionist menţinut de cererea internă slabă va fi contrabalansat în special de şocul temporar din partea preţurilor la produsele alimentare. Iar principalele riscuri dezinflaţioniste pe termen mediu decurg din eventuala contaminare din partea mediului economic extern, cu o posibilă agravare a crizei din zona euro. În timp ce riscurile inflaţioniste decurg în special din partea posibilei deteriorări a situaţiei din Orientul Mijlociu, care ar putea declanşa o creştere bruscă a preţului la petrol. De asemenea, seceta din anul acesta va genera presiuni inflaţioniste suplimentare în următoarele trei trimestre.
Totodată, BNM subliniază că trendul viitor al produselor alimentare a rămas în general neschimbat. Iar preţurile reglementate în 2013 se vor majora mai puţin faţă de estimările anterioare, în principal din cauza riscurilor provenite din partea preţurilor de import ale gazului şi energiei electrice.
Dorin Drăguţanu a subliniat că la începutul anului 2010 BNM a declarat că doreşte să împingă inflaţia pe termen mediu spre ţinta de 5%, iar prin ţintirea inflaţiei BNM a reuşit să o menţină în ultimele opt luni în intervalul de 5%, cu o variaţie de plus-minus 1%, ceea ce este o realizare remarcabilă a Băncii Naţionale a Moldovei.
Procesul de creditare a fost influenţat de temperarea activităţii economice din prima jumătate a anului curent. În trimestrul III din 2012 creditele noi acordate economiei au înregistrat declinul de 6,6 la sută anual, faţă de creşterea de 23,2 sută înregistrată în anul precedent. Volumul creditelor acordate a constituit 6 669,1 mil. lei sau cu 0,5 la sută mai puţin, comparativ cu trimestrul precedent. Dinamica negativă a procesului de creditare a fost influenţată preponderent de creditele în valută străină (cu 9,7 la sută mai puţine credite), creditele în moneda naţională coborând faţă de nivelul anului trecut cu 4,4 la sută.
Creditele în lei moldoveneşti au constituit 2 972,7 mil. lei, şi au fost destinate preponderent persoanelor juridice, ponderea acestora fiind de 74,7 la sută din totalul creditelor. În perioada iulie-septembrie 2012, creditele eliberate persoanelor juridice au înregistrat nivelul minim din acest an, cu 11,6 la sută mai puţin faţă de trimestrul III, 2011. În lei moldoveneşti volumul de credite eliberate persoanelor fizice a sporit cu 25,8 la sută anual, înregistrând nivelul maxim din ultimii 4 ani (1009,0 mil. lei). Valoarea creditelor acordate în valută a însumat 2 687,5 mil. lei şi s-a plasat la un nivel inferior celui din trimestrul III, 2011, din contul creditelor acordate persoanelor juridice (cu 9,7 la sută mai puţine credite). Deşi creditele destinate persoanelor fizice s-au redus şi ele cu 10,8 la sută, totuşi ponderea nesemnificativă a acestora de 2,0 la sută, în total, nu a contribuit la pronunţarea dinamicii negative. În trimestrul III, 2012 a fost atins nivelul maxim, din acest an, al valorii creditelor acordate persoanelor juridice în valută străină.
În perioada analizată, dinamica creditelor noi acordate în monedă naţională, în termeni reali a înregistrat valori negative, diminuarea acestora constituind 8,4 la sută comparativ cu anul 2011.
„Odată cu implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei s-a reuşit reducerea continuă a ratelor de dobândă la credite şi stabilizarea dobânzilor la depozite. În luna septembrie curent, ratele dobânzilor la credite au atins un nou minim istoric de 12,58%, iar rata la depozite a constituit 7,9%”, a explicat Dorin Drăguţanu.
Începând cu primele trei luni ale anului curent, depozitele au avut o evoluţie trimestrială descendentă, volumul acestora diminuându-se în trimestrul III, 2012 şi faţă de perioada similară a anului trecut. Depozitele noi atrase în perioada analizată s-au diminuat cu 14,9 la sută anual, constituind 9 641,9 mil. lei.
Contractarea volumului depozitelor a fost determinată, în special, de nivelul scăzut al plasamentelor în moneda naţională comparativ cu anul 2011 (cu 22,8 la sută mai puţin), până la un nivel de 5 100,9 mil. lei. Structura depozitelor în lei moldoveneşti este formată din ponderile depunerilor populaţiei – 53,9 la sută şi a persoanelor juridice – 46,1 la sută. Ambele categorii de clientelă au avut tendinţa de a-şi micşora depunerile băneşti la termen pe parcursul ultimelor trimestre. Astfel, în perioada analizată depozitele populaţiei s-au redus cu 23,1 la sută anual, iar cele ale persoanelor juridice, cu 22,5 la sută anual.
Depozitele atrase în valută străină s-au micşorat şi ele cu 3,8 la sută anual, constituind 4 541,0 mil. lei, atenuând scăderea componentei în monedă naţională. Depozitele în valută au fost constituite din contribuţiile persoanelor fizice (63,6 la sută) şi ale persoanelor juridice (36,4 la sută). Plasamentele persoanelor juridice au fost în creştere continuă încă din trimestrul IV, 2011, sporind considerabil şi în trimestrul III, 2012, de 3,4 ori în termeni anuali. Depunerile persoanelor fizice s-au deplasat pe o linie descendentă, diminuându-se cu 33,5 la sută anual în perioada de referinţă. În termeni reali, pentru al doilea trimestru consecutiv ritmul de creştere anual al depozitelor plasate în moneda naţională este negativ. Astfel, în trimestrul III, 2012, depozitele atrase s-au diminuat cu 26,1 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.
Rata medie a depozitelor plasate în moneda naţională a avut o evoluţie volatilă în trimestrul III, 2012, cel mai înalt nivel al acestora, de 7,94 la sută, fiind înregistrat la sfârşitul perioadei analizate. Valoarea înregistrată a depăşit cu 0,35 puncte procentuale nivelul lunii iunie a anului curent. Această evoluţie a fost similară dinamicii ratei medii la depozitele persoanelor fizice, care s-a majorat la sfârşitul trimestrului III, 2012, până la 9,70 la sută. După creşterea contribuţiei persoanelor fizice la constituirea depozitelor noi în moneda naţională, în trimestrul II, 2012, până la 58,5 la sută, în perioada lunilor iulie-septembrie a anului curent se atestă din nou ponderi mai mici pentru acest indicator. Astfel, în trimestrul III, 2012 ponderea acestor depozite s-a diminuat cu 4,6 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, constituind 53,9 la sută.
„Marjele bancare şi-au continuat trendul descendent începând cu anul 2010 şi au înregistrat nivelul de 4,6 şi 2,8 la sută pentru operaţiunile în lei şi, respectiv, în valută străină. Putem remarca că marjele bancare sunt la nivelurile minime din ultimii doi ani şi jumătate, acesta ar putea fi un indiciu că dacă băncile vor dori să scadă în continuare ratele dobânzilor la credite, vor trebui să scadă şi ratele la credite”, a spus guvernatorul BNM.
Victor URSU
