Efectele crizei pandemice, dar şi incertitudinea politică creează reticenţă privind executarea finanţării deficitului bugetar, în condiţiile limitării accesului la finanţarea externă. Guvernul va fi nevoit să consolideze eforturile în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, protejând executarea obligaţiilor bugetare în domeniul social.
În acest caz, Ministerul Finanţelor va fi nevoit să recurgă la finanţarea internă, acceptând creşterea costurilor finanţării, sau să consolideze cheltuielile bugetare. Riscul finanţării bugetului de stat ar putea determina un impuls fiscal insuficient pentru revigorarea economică mai rapidă şi diminuarea consecinţelor pandemiei COVID-19.
“Pentru a opri răspândirea pandemiei COVID-19, începând cu a doua jumătate a lunii martie 2020 au fost stabilite un şir de măsuri restrictive care au un impact negativ asupra activităţii economice interne. Cu cât masurile respective vor dura mai mult, cu atât mai pronunţat vor fi afectate veniturile populaţiei şi cererea acesteia pentru bunuri şi servicii. Totodată, desfăşurarea lentă a procesului de vaccinare, dar şi restricţiile vor amâna relansarea activităţii în unele sectoare economice. În cazul continuării măsurilor restrictive pentru o perioadă mai îndelungată, cererea internă va fi mai modestă decât cea anticipată”, potrivit raportului asupra inflaţiei al BNM.
Recolta din anii 2021 şi, respectiv, 2022, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare parte, de condiţiile agrometeorologice din anul curent şi anul viitor. Evoluţiile în cadrul sectorului agricol şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare pentru următorii doi ani este marcată de o incertitudine pronunţată.
Preţurile la legumele şi fructele autohtone rămân cele mai vulnerabile ca urmare a condiţiilor climaterice. Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt într-o mare măsură afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, precipitaţii abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi comercializării acestora în punctele de comercializare din ţară. În cazul apariţiei unor temperaturi mai scăzute faţă de normă sau a unor precipitaţii abundente, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.
Totodată, banca centrală întrevede incertitudini cu privire la ajustarea tarifelor la serviciile reglementate. Este vorba de energia electrică, apă şi gazele naturale. Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază o traiectorie a preţurilor la serviciile reglementate care corespunde unor anumite ipoteze cu privire la preţurile resurselor energetice pe plan internaţional şi regional, precum şi cu privire la alţi indicatori relevanţi sectorului respectiv. Totuşi, având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact economic considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale sau politice de către decidenţii implicaţi. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere. În acelaşi timp, în contextul majorării preţurilor la resursele energetice pe plan internaţional şi regional pe parcursul ultimelor trimestre, pentru orizontul mediu de prognoză, se conturează precondiţii pentru ajustarea tarifelor la unele subcomponente din cadrul preţurilor reglementate.
În acelaşi timp, o majorare a lichidităţilor în bănci ar putea avea un efect pozitiv asupra creditării. Astfel, ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul perioadei 2020–2021 în urma intervenţiilor BNM pe piaţa valutară, în sistemul bancar s-au acumulat lichidităţi excesive în volum de circa 6,3 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, a cursului valutar şi poate genera presiuni inflaţioniste.
“Criza provocată de pandemia COVID-19 a determinat necesitatea revizuirii semnificative şi de urgenţă a planurilor bugetar-fiscale pe termen scurt. Rectificările bugetare întreprinse în anul 2020 în contextul pandemiei COVID-19 şi al impactului acesteia asupra economiei prin reducerea estimărilor iniţiale ale veniturilor bugetare au dus la luarea unor măsuri de susţinere a sistemului medical, de protecţie socială a celor afectaţi şi de sprijinire a agenţilor economici a căror activitate a avut de suferit. În acest context, proiecţiile bugetare pentru anii 2021–2023 se bazează pe ipoteza recuperării treptate a veniturilor bugetare pe un trend ascendent. Începând cu anul 2021, agenţii economici îşi vor restabili treptat activitatea investiţională, fiind motivaţi de dorinţa de a creşte competitivitatea producţiei şi productivitatea muncii”, se mai arată în Raportul asupra inflaţiei al BNM.
Totodată, în cazul supraestimării veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor va impune măsuri de administrare fiscală mai stricte sau va recurge la reducerea cheltuielilor ca urmare a unor măsuri luate de Parlament. Este vorba de creşterea salariilor pentru medici. Pe 22 aprilie a fost înaintat în Parlament proiectul de Lege privind modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care prevede majorarea salariilor cu 40,0 la sută de la 1 iulie 2021, pentru toţi lucrătorii din sistemul de sănătate – medici, asistenţi medicali şi personalul de sprijin.
O altă măsură luată de legislativ este compensarea tarifelor la energia electrică. În contextul instituirii stării de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie – 30 mai 2021, este posibilă compensarea tarifelor la energia electrică. În cazul implementării proiectului de lege aferent compensării tarifelor la energia electrică vor fi necesare mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat în suma de 533,0 milioane lei.
În noul său raport, FMI a majorat prognoza creşterii economiei mondiale în anul curent până la 6,0 la sută, dar a menţionat că aceasta va fi foarte fragmentată. Ritmul vaccinării constituie factorul de bază al relansării economice. În economiile mai bogate, procesul de vaccinare este destul de avansat, ceea ce a permis deja ca unele ţări să ridice din restricţiile de carantină şi să permită relansarea activităţilor în domeniul comerţului cu amănuntul şi în segmentul HoReCa. Economiile mai sărace au acces limitat la procurarea de vaccinuri şi depind de repartizarea acestora prin intermediul platformei COVAX. Astfel, procesul de vaccinare în aceste ţări înaintează foarte anevoios, ceea ce determină menţinerea restricţiilor de carantină şi, respectiv, amânarea relansării economice a activităţilor afectate.
Eduard Lupu
