Economia Republicii Moldova dă semne de înviorare. Creşterea economică în trimestrul III al anului 2017 a înregistrat un nivel de 5,4% la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent – o creştere superioară celei aşteptate. Acest lucru nu se reflectă şi în activitatea de creditare a băncilor în condiţiile în care soldul creditelor acordate îşi continuă tendinţa de micşorare, atingând la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2017 valoarea de 33,4 miliarde de lei.
“Scăderea soldului de credite este caracteristică doar pentru componenta persoane juridice, în timp ce segmentul populaţiei înregistrează o tendinţă opusă, dar insuficientă pentru inversarea trendului general. Totuşi, creşterea volumului de credite acordate persoanelor fizice, în special a celor de consum, confirmă interesul sporit al băncilor şi pentru această categorie de debitori, neglijată oarecum în trecut”, explică economistul Dumitru Pîntea în clasamentul eficienţei bancare.
La sfârşit de an financiar, majoritatea băncilor continuă acumularea de profit şi ajustarea indicatorilor economico-financiari. Măsurile impuse de BNM privind evaluarea creditelor continuă a fi înăsprite, ceea ce se transpune printr-o creştere importantă a provizioanelor la unele bănci. Astfel, la nivel agregat, baza de capital continuă să crească până la circa o treime din volumul activelor ponderate la risc sau aproximativ 11 miliarde de lei la sfârşitul lunii noiembrie 2017. Drept rezultat, sectorul bancar se prezintă a fi bine capitalizat, oferind o rezervă consistentă de resurse ce pot absorbi eventuale pierderi. În acelaşi timp, pe fondul creşterii depunerilor în monedă naţională, continuă tendinţa de majorare a activelor bancare, totuşi această creştere nu se regăseşte în cadrul componentei de bază, şi anume credite acordate, fiind mai degrabă reflectată în cadrul conturilor de numerar. Astfel, în procesul de intermediere, depunerile atrase de la populaţie nu-şi găsesc contrapartidă în piaţă, iar ponderea creditelor înregistrează un nivel de doar 42% în total active.
Performanţele băncilor străine, BCR Chişinău şi BC Eximbank, sunt afectate de profitabilitatea redusă şi completate de o pondere mare a creditelor neperformante. Astfel, deşi aceste bănci menţin un nivel ridicat de capital, acestea denotă o politică investiţională conservatoare şi mult mai prudentă, dar care generează pentru moment costuri de oportunitate înalte şi o eficienţă scăzută a activităţii generale a băncii. De asemenea, în condiţiile unei cote de piaţă relativ reduse şi orientate pe un anumit segment de clienţi, aceste bănci reuşesc generarea unor rezultate financiare sub cele înregistrate de media sau mediana din sector. Băncile mari sunt caracterizate de o profitabilitate înaltă în baza unui grad de îndatorare mult mai ridicat, în timp ce băncile mici continuă să deţină un volum consistent de capital propriu. Acest fapt determină în final profitabilitate, atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi faţă de alte bănci. Totodată, pentru o activitate cu adevărat eficientă şi sustenabilă, orice bancă are nevoie şi de un portofoliu de active calitativ, or profitul obţinut se poate eroda rapid pe seama pierderilor generate de creditele compromise.
Topul celor mai performante bănci, realizat de către Expert Grup, este condus de 4 bănci de importanţă sistemică pentru sistemul financiar naţional – BC Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată de BC Mobiasbancă, BC Moldindconbank (MICB) şi BC Victoriabank. Rezultatele acestor bănci se menţin constante şi în limitele agreate pentru majoritatea indicatorilor calculaţi. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate şi indicatori de piaţă, ceea ce denotă o acoperire semnificativă a cererii de servicii bancare existente. De asemenea, indicatorii privind capitalul şi cei de lichiditate se situează în apropiere de media înregistrată în sector, dar puţin peste limitele recomandate de literatura bancară, fapt ce poate genera, la un anumit moment, costuri de oportunitate.
Totodată, o influenţă negativă asupra rezultatelor finale la MAIB MICB şi VB este generată de indicatorii ce caracterizează calitatea activelor, or volumul de credite neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influenţa calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Totuşi trebuie de menţionat că aceste bănci activează în condiţii ceva mai diferite decât celelalte, fiindu-le aplicate regimuri speciale de supraveghere care presupun o reevaluare şi clasificare mai strictă a activelor.
Săptămâna trecută Banca Transilvania a cumpărat pachetul de 39,2% din acţiunile Victoriabank. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă susţine că sistemul nostru bancar avea nevoie de un campion al schimbării. După criza din 2014, când BNM a înăsprit supravegherea asupra băncilor comerciale, constatăm că băncile noastre în condiţiile noi nu pot oferi credite. Avem un blocaj: cetăţenii încet şi-au restabilit încrederea în bănci, depozitele cresc, iar creditarea stagnează deja al treilea an. Drept consecinţă, băncile suferă de exces de lichiditate fără strategii şi capacităţi clare de creştere a volumului de credite oferite economiei. BT cu certitudine va avea o politică agresivă de creştere a portofoliului de credite şi poate deveni un agent al schimbării sistemului nostru bancar. Aici voi menţiona că BT a crescut în România anume datorită politicii agresive de creditare a companiilor mici şi mijlocii. Această strategie a fost asistată de un sistem de management modern, tehnologii performante şi capacităţi interne de a lucra cu mediul de afaceri.
“Venirea BT în Moldova oferă un plus de imagine atractivităţii noastre investiţionale de care acum avem nevoie ca niciodată. Moldova, din păcate, a fost şi este ocolită de investiţiile străine. Pe cap de locuitor investiţiile străine în Moldova sunt de 10 ori mai mici decât în România. După criza bancară din 2014, băncile noastre suferă de un deficit de imagine enorm. Venirea BT în Moldova, în sistemul bancar, înseamnă un semnal pentru alţi investitori, în special cei din România. Mai mult, o bancă decide să intre într-o ţară, când clienţii săi din ţara-mamă au interes de investiţie în altă ţară”, a mai spus Ioniţă.
Potrivit lui, capitalul din vest aduce reguli şi management european. Venirea unui jucător puternic într-o ţară pe anumit domeniu, înseamnă modernizarea regulilor de joc. Amintiţi-vă sectorul energetic. Prin anii 2000, pierderile, de fapt în cea mai mare parte furturile, din sistem depăşeau 30%. Venirea unui investitor privat a dus la îmbunătăţirea administrării nu doar în compania procurată, dar şi în restul companiilor. Acum întreprinderile de stat din domeniul energiei electrice nu mai lucrează cum lucrau cândva. S-au ajustat la noile reguli impuse de investitorul privat din Vest.
În concluzie Ioniţă a precizat că “BT în Moldova va promova aceeaşi politică de creditare activă a companiilor mici şi mijlocii, iar acest lucru va mobiliza şi restul băncilor. Cred că după o stagnare de 3 ani de zile a procesului de creditare, este timpul să fie relansată creditarea economiei şi BT a venit exact la timp”.
Victor URSU
